În urmă cu un an, constatam apariția unor factori „perturbatori” pe piața rezidențială, care aveau să-i frâneze expansiunea, și declaram că 2018 avea să fie un an de stabilizare și de creștere moderată. Într-adevăr, anul 2018 a consolidat evoluția crescătoare a prețurilor proprietăților rezidențiale înregistrată din 2014 încoace (când am notat cele mai scăzute valori din ultimii zece ani), însă ritmul anual de creștere a încetinit la 5,3%. Preţurile locuinţelor s-au majorat în Uniunea Europeană cu 4,3% în al treilea trimestru din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, un avans de 5,7% fiind înregistrat și în România, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
S-ar părea, așadar, că cei interesați de achiziția unei locuințe nu au mai fost dispuși să accepte scumpiri similare celor din anii anteriori. Comparativ, prețurile înregistrate în al patrulea trimestru din 2016 erau cu 12,4% mai mari față de aceeași perioadă din 2015, în vreme ce, la finele lui 2017, marja anuală de creștere ajungea la 9,1%.
Inclusiv Cluj-Napoca, oraș „vedetă” a pieței imobiliare locale în ultimii ani, și-a încetinit ritmul anual de creștere a prețurilor la 6,2%; acesta rămâne, însă, singurul centru regional din România în care locuințele sunt mai scumpe decât în urmă cu zece ani (cu un plus de 13,3%).
Scăderea vitezei de creștere în Cluj-Napoca este confirmată și de diminuarea volumului tranzacțiilor, respectiv creșterea marjelor de negociere pentru apartamente, față de anii anteriori.
Se confirmă scăderea cererii și a vânzărilor de imobile în a doua parte a lui 2018
La nivelul celor șase mari orașe ale țării, cererea a scăzut cu 11% în ultimul an (T4 2018 vs T4 2017), continuându-și, astfel, trendul descendent semnalat începând din al treilea pătrar al anului trecut. Timișoara, Cluj și Iași au cunoscut diminuări mai accentuate ale acestui indicator (cuprinse între 22% și 24%), în vreme ce în București a avut loc un declin de 4%.
Există, în mod evident, o corelație directă între cerere și tranzacții. Potrivit ANCPI, pe parcursul anului 2018 au fost vândute la nivel național 563.501 imobile, adică mai puțin cu 10,2% decât în anul anterior.
Comparativ cu 2017, în primul semestru din 2018 volumul vânzărilor s-a majorat cu 6,2%, astfel că tendința descendentă s-a manifestat doar în a doua parte a lui 2018, când a fost consemnat un recul de 23,7%.
Trei mari județe ale țării au cunoscut scăderi importante ale volumului tranzacțiilor: în județul Cluj s-au vândut anul trecut 31.558 imobile, cu 28% mai puțin decât în 2017, în Iași 23.801 imobile (-24%), iar în Constanța 22.191 imobile (-20%).
Pe de altă parte, cu 83.066 și, respectiv, 42.203 imobile vândute, Bucureștiul și Ilfovul au stagnat, practic, în ceea ce privește activitatea de tranzacționare.
Scăderea ofertei poate duce la un blocaj în piață
În ultimii patru ani, am comunicat constant evoluția ofertelor și am atras atenția asupra posibilității apariției unui blocaj dacă tendința de scădere a numărului de proprietăți disponibile la vânzare în marile orașe se va menține – corelată cu majorările succesive de preț, aceasta poate duce la reducerea numărului de tranzacții.
În ceea ce privește piața rezidențială nouă, de menționat ar fi că, deși interesul pentru achiziția de asemenea locuințe este ridicat, cel puțin în marile orașe, pe acest segment încă se tranzacționează (relativ) puține unități, din cauza ofertei insuficiente și a întârzierii cu care sunt livrate proiectele rezidențiale.
