Peste 40% dintre organizațiile din România raportează că au fost victimele criminalității economice în ultimii doi ani, potrivit PwC Global Economic Crime and Fraud Survey. Sectorul imobiliar s-a numărat, conform sondajului, printre cele unde s-a înregistrat cel mai ridicat nivel de fraudă.
Potrivit ediției din acest an a sondajului PwC, 42% dintre companiile din țara noastră au fost victimele criminalității economice în ultimii doi ani, iar cele mai întâlnite infracțiuni cu care s-au confruntat acestea au fost fraudele comise de consumatori, criminalitatea cibernetică și conduita neprofesională.
Ca urmare, 20% dintre organizații estimează că au suferit daunele cuprinse între 100.000 de dolari și 1 milion de dolari, în timp ce 16% susțin că au avut daune de peste 1 milion de dolari.
Totodată, la nivel regional, 44% dintre incidentele de infracționalitate economică au fost comise de persoane din afara organizațiilor. ”Potrivit concluziilor sondajului, majoritatea fraudatorilor din afara organizațiilor sunt de tip <<prieten-dușman>>, fiind agenți, furnizori de servicii, vânzatori sau clienți ai companiilor. Este deci foarte important ca organizațiile să elaboreze proceduri care să prevină și să raporteze comportamentele frauduloase, dar și să deruleze periodic evaluări ale riscului de fraudă și controale de audit intern”, a declarat Ana Sebov, liderul echipei de Servicii de Investigații și Asistență în Dispute din cadrul PwC România.
Față de edițiile anterioare, când sectorul serviciilor financiare era cel mai expus riscurilor de infracționalitate economică, anul acesta primul loc este ocupat de sectorul asigurărilor (62%). Printre sectoarele care au raportat cel mai ridicat nivel de fraudă regăsim și sectorul imobiliar (56%), situația sa fiind similară cu cea înregistrată în retail și în sectorul bunurilor de larg consum.
Cu toate că înțelegerea zonelor vulnerabile din cadrul unei organizații este importantă, până în prezent una din zece companii participante la sondaj nu a demarat niciodată o evaluare a riscurilor de fraudă.
De menționat este și faptul că alocările bugetare pentru combaterea fraudei rămân conservatoare. Astfel, doar unul din cinci respondenți din România a indicat că intenționează să își mărească bugetul pentru investigații și analize de conformitate cu cerințele de reglementare.
Reprezentanții PwC oferă și o serie de măsuri pe care organizațiile ar trebui să le implementeze pentru a combate riscul de fraudă. Este vorba despre:
- Recunoașterea riscurilor de fraudă și identificarea fraudei atunci când aceasta se produce;
- Adoptarea unei abordări dinamice și proactive pentru a fi cu un pas înaintea infractorilor economici;
- Folosirea potențialului tehnologiei pentru a lupta împotriva fraudelor;
- Investițiile în pregătirea oamenilor, nu doar în tehnologii, pentru că oamenii sunt cei care comit fraudele.
