Proiectul unui bloc inedit, ”înghesuit” între calcanele altor două clădiri, a fost premiat la secțiunea Arhitectură rezidențială/locuințe colective din cadrul Anualei de Arhitectură 2015, alături de o altă lucrare.
Blocurile ”comuniste”, clădiri construite înainte de Revoluția din 1989, pe vremea autorităților comuniste, (încă) sunt vedetele pieței rezidențiale de astăzi. Accesul la mijloacele de transport în comun, în special metrou (și acesta construit de către autoritățile comuniste) și la o serie de facilități sociale face din apartamentele vechi o ofertă deocamdată aproape imbatabilă pentru potențialul cumpărător.
Apariția acestor blocuri, atât de căutate astăzi, a însemnat însă distrugerea urbană a Capitalei. Cartiere întregi au dispărut pentru a face loc locuințelor colective, care să adăpostească ”omul nou” – omul fără individualitate, omul care să trăiască asemenea unei albine într-un stup –, distrugându-se astfel dezvoltarea naturală a orașului.
Marile ansambluri rezidențiale comuniste (puteți citi mai multe despre apariția blocurilor comuniste din serialul ”Nașterea blocurilor comuniste”, disponibil aici) au distrus vaduri și rute comerciale existente de zeci,chiar sute de ani, ducând, în cele din urmă, la împărțirea în două a orașului, prin construirea arterei ”Victoria Socialismului” – actualul Bulevard al Unirii – și la dezvoltarea inegală, din punct de vedere economic, a nordului care concentrează peste 70% din economia orașului și a sudului, care a fost și încă este o zonă-dormitor a Capitalei.
În spatele clădirilor ce aveau să devină, după 1989, ”blocurile gri”, dezorganizarea urbană a fost de proporții și este vizibilă și astăzi: clădiri rupte dintr-un întreg pe care astăzi îl mai vedem doar cu ochii minții, ce par fără noimă unui privitor neavizat. Proiectul câștigător la secțiunea Arhitectură rezidențială/proiecte colective din cadrul Anualei de Arhitectură 2015 este situat într-una dintre aceste zone.
Blocul, al cărui proiect a fost realizat de arhitecții Dragoș Perju, Remus Hârșan și Karoly Nemeș (Graphic Studio), în colaborare cu Ana Maria Popa (rezistență) și Mihai Terzi (instalații), este construit pe un teren mic și îngust și cuprinde trei apartamente dezvoltate mai mult pe înălțime. ”Terenul este situat într-una din acele zone destructurate din spatele blocurilor P+10 care flanchează bulevardele bucureștene, dar care este în contact cu țesutul vechi de case cu regim mai mic de înălțime”, spun autorii proiectului. ”Volumul propus încearcă să preia cornișa clădirilor vecine și să se înalțe cu încă două etaje retrase, nu neapărat pentru a răspunde înălțimii blocului apropiat, ci mai degrabă pentru a rezolva tema celor trei apartamente dorite. Îngustimea de doar șase metri a terenului flancat de două calcane a dus la rezolvarea fără istorie și fără glorie a planurilor care concentrează în centru circulațiile și anexele și oferă spre fațadă doar două spații locuibile. În ciuda parcimoniei locului, au mai încăput și două mici grădini, una jos pe pământ și una pe terasa blocului.”
Celălalt proiect desemnat de asemenea câștigător la secțiunea Arhitectură rezidențială/proiecte colective este un bloc construit în nordul Capitalei, într-o zonă în care ”construitul este în mare parte rezidențial”, potrivit autorilor proiectului realizat de Re-act Now. Suprafața desfășurată a clădirii este de 7.600 de metri pătrați și conceptul este acela al simbolizării multitudinii de spații intime prin ”căsuțe” aparținând unei ”case-mamă”.
