Românii sunt proprietari, iar gospodăriile pe care le dețin reprezintă cea mai mare parte a averii lor. Cu toate acestea, ei trăiesc în locuințe vechi, construite între 1919 și 1980, nu își permit să plătească anual pentru lucrările de întreținere și de renovare, nu dispun de grupuri sanitare în interiorul locuințelor mai ales în zonele rurale și trăiesc în înghesuială dacă stau în mediul urban.
La nivel național există circa 7,4 milioane de gospodării și peste 9 milioane de locuințe, iar circa 96% din locuințele principale sunt în proprietate personală. Acestea reprezintă, totodată, cea mai mare parte a averii românilor.
„Pentru marea majoritate a gospodăriilor, casa în care locuiesc (n.r. românii) reprezintă partea cea mai mare sau chiar toată averea de care dispun. Pentru un număr mic de cetățeni, locuința reprezintă o parte destul de neînsemnată din averea personală”, a declarat Dr. Petre Datculescu, director IRSOP Market Reaserch&Consulting, într-un interviu acordat Agerpres.
Cu toate acestea, o mare parte a locuințelor din România sunt vechi și au nevoie de reparații sau de alte lucrări de întreținere. Astfel, 60%-70% din populația adultă reclamă diferite probleme legate de deteriorarea locuințelor sau de insuficiența locativă.
De asemenea, 40% dintre gospodăriile din țara noastră, echivalentul a circa 3 milioane, necesită reparații curente sau capitale, potrivit datelor menționate de reprezentatul IRSOP.
Reparațiile se fac rar, nu anual așa cum se întâmplă în alte țări, motiv pentru care ajung să și coste mai mult pentru că în timp problemele se agravează, iar cheltuielile nu mai pot fi acoperite, de multe ori, de veniturile curente aferente gospodăriilor în cauză.
„Rata de înnoire imobiliară este mult prea mică în raport cu vechimea stocului de locuințe. Marea majoritate a populației locuiește în case construite între 1919 și 1980”, a mai explicat Datculescu, adăugând că oferta crește an de an cu circa 50.000 de locuințe, dar în același timp câteva mii de alte locuințe sunt demolate sau li se schimbă destinațiile.
De menționat este, totodată, și faptul că o treime din totalul locuințelor din România nu dispun de grupuri sanitare, multe dintre acestea întâlnindu-se în zonele rurale, și faptul că în mediul urban aproape 60% din populație trăiește, în general, la 2 camere, iar înghesuiala poate avea probleme grave pe termen lung, ducând la apariția unor stări de nervozitate, depresie, conflictualitate și în unele cazuri chiar la tendința de izolare socială și la scăderea performanțelor în realizarea sarcinilor complexe.
