Pe fondul criticilor tot mai dure venite la adresa programului Prima Casă, inclusiv din partea reprezentanților Fondului Monetar Internațional (FMI), membrii Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România – Urbanis (ADIRU) susțin că ar trebui luate în considerare și aspectele sale pozitive, precum impactul pe care la avut în dezvoltarea pieței locale de real estate și faptul că a contribuit la aducerea românilor din diaspora înapoi în țară.
„În privința programului Prima Casă, ar trebui analizați toți factorii pozitivi și nu doar cei negativi sau financiari. În categoria factorilor pozitivi se încadrează și cei economici, sociali și demografici și anume maturizarea și dezvoltarea pieței imobiliare și a pieței construcțiilor, stoparea migrației tinerilor în afara țării și readucerea românilor din diaspora în condițiile unui deficit de forță de muncă”, au explicat reprezentanții ADIRU într-un comunicat de presă.
„În ciuda oricăror păreri adverse, acest produs de creditare are cea mai mică rată de default din istoria produselor de creditare din România”, au mai menționat aceștia.
Reacția ADIRU vine la scurt timp după ce specialiștii FMI au făcut referiri la adresa Prima Casă în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program).
Reprezentanții FMI au explicat, printre altele, că programul duce la apariția unor vulnerabilități în sistemul financiar din țara noastră, că acesta crește expunerea indirectă a sectorului bancar la cel de stat și au recomandat diminuarea influenței lui.
Citește și: Ce spun reprezentanții FMI despre programul Prima Casă
În 2018, Prima Casă a fost lansat cu un plafon de 2 miliarde de lei. Programul trece printr-o strategie de reducere a alocării. Astfel, în următorii doi ani se așteaptă ca sumele alocate să rămână la nivelul lui 2018, iar pentru anul 2021 să scadă la 1,5 miliarde de lei.
Citește și: Ce locuințe preferă românii care apelează la Prima Casă
Citește și: Românii care au luat credite prin Prima Casă ar putea beneficia de darea în plată
În primele cinci luni ale anului în curs s-au acordat circa 9.400 de garanții și promisiuni de garantare. Alte 700 de solicitări se aflau recent, potrivit datelor Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), în curs de acordare.
Aproape 70% dintre beneficiarii programului sunt tineri cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, iar 12% au mai puțin de 25 de ani, potrivit datelor FNGCIMM.
Citește și: Dezvoltatorii, sfătuiți să analizeze posibilitatea reducerii prețurilor. Cum explică ADIRU recomandarea
