Românii vor putea achiziționa cel mult locuințe cu 2 camere, cu suprafețe de până în 60 de mp, odată ce ar intra în vigoare noile prevederi ale programului Prima Casă, devenit O familie, o casă, pe care oficialii vor să îl modifice încă de la începutul anului. Acest lucru ar fi în detrimentul familiilor cu cel puțin trei membri. Investitorii își vor adapta proiectele rezidențiale viitoare pentru a „bifa” cerințele programului așa că piața imobiliară nu va evolua pentru a pune la dispoziția cumpărătorilor un grad cât mai ridicat de confort. Vom vedea, în schimb, cu preponderență proiecte în care locuințele dispun de suprafețe reduse, potrivit Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România – Urbanis (ADIRU).
Reprezentanții ADIRU spun că dacă în cazul proiectelor rezidențiale existente implicațiile vor fi restrânse, pentru că inițierea și derularea unui astfel de proiect se face pe durata mai multor ani și, chiar dacă și-ar propune, dezvoltatorii nu ar mai putea modifica ceva după ce proiectele au trecut de faza de autorizare, lucrurile stau cu totul diferit în cazul celor noi.
„Vom observa o continuare a tipurilor de apartamente deja oferite, adică piața nu va evolua în direcția unui grad de confort mai ridicat, cu apartamente mai generoase sau mai bine compartimentate, ci vom asista la o piață în care preponderența o vor avea proiectele cu apartamente de dimensiuni reduse”, ne-a explicat Bogdan Ivan, secretarul general al asociației.
El ne-a mai spus și că în ultima vreme pe piață s-a putut observa o cerere din ce în ce mai pregnantă pentru unitățile cu 3 camere și a ținut să sublinieze faptul că „tinerii sau familiile tinere care au accesat sau cumpărat o garsonieră sau apartamente cu 2 camere în cadrul programului Prima Casă nu vor putea să facă un upgrade în cadrul programului O familie, o casă, deși tocmai acestor persoane ar trebui să le fie adecvat programul”.
Ivan a dorit, totodată, să menționeze că în ultimele luni asociația dezvoltatorilor din care face parte a solicitat Guvernului, Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și Parlamentului să ia în considerare modificarea Prima Casă prin majorarea plafonului de la suma de 66.500 de euro la 450.000 de lei, echivalentul a circa 95.000 de euro.
„Motivul era și este foarte simplu. Prin Legea 30/2019 s-au aprobat la început de an condițiile pentru livrarea de locuințe noi cu o cotă redusă de TVA de 5%, în sensul în care s-a eliminat condiționarea achiziționării unei singure locuințe cu cotă redusă de 5% de către o persoană necăsătorită sau familie, cu respectarea mai multor condiții, una dintre acestea fiind legată de suma maximă sau prețul maxim al unei locuințe, de 450.000 de lei. Prin urmare, este absolut normal și firesc să existe o strategie unitară legislativă în domeniul locativ, plecând de la considerentul că ambele măsuri – cea privind TVA-ul de 5% și Prima Casă – sunt părți ale aceleiași politici sociale a Statului Român sau ar trebui să fie în perfectă concordanță”, explică Ivan.
„Degeaba avem un plafon de 450.000 de lei valabil pentru achiziția unei locuințe noi cu TVA redus, dacă nu există și o politică de finanțare a construcției și achiziției de locuințe noi, așa cum credem că ar trebui să existe”, continuă el.
Acesta aduce în discuție și prevederile OUG 60/2009 de aprobare a programului care au o vechime de 10 ani și nu mai sunt adecvate, în opinia asociației, din punct de vedere social și economic.
Reprezentantul ADIRU oferă și un exemplu pentru a-și susține ideea.
„Luând în considerare un preț mediu de 1.100-1.300 de euro, în funcție de orașele principale ale țării, rezultă că această sumă maximă ar putea fi accesată doar pentru achiziția unor locuințe cu cel mult 2 camere, având o suprafață de 50-60 de mp, ori acest tip de locuință nu este propice pentru o familie cu trei membri, lucru care rezultă din numeroase studii”, explică Ivan.
Cele mai noi statistici europene par să susțină punctul său de vedere. La finele anului trecut, Eurostat făcea publice o serie de date din care reieșea că în România se înregistra cea mai mare pondere a tinerilor care trăiau în locuințe supraaglomerate din întrega Uniune Europeană (UE).
Astfel, 65,1% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din România se aflau în această situație, mult peste media europeană, de 26,7%.
Secretarul general al ADIRU susține că ridicarea plafonului de circa 95.000 de euro ar putea să creeze premisele necesare pentru achiziția unor apartamente cu 3 sau chiar 4 camere.”Locuințele care se pot cumpăra nu sunt de lux și sunt locuințe care să ofere confortul minim de suprafață și aici ne referim chiar la legea locuinței”, adaugă el.
Reamintim aici o declarație recentă făcută de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, privind modificările sugerate la Prima Casă. „Ne-am gândit să ajutăm familiile tinere să își cumpere o locuință decentă”, a precizat Teodorovici.
Tot acesta anunța în luna februarie, odată cu unele dintre primele discuții avute pe tema schimbării criteriilor de eligibilate pentru accesarea programului că acesta „este un program social la urma urmei. Nu îți iei casă de 500 de mp, prima casă, îți iei o casă pentru familie, atât cât poți”.
Reprezentanții ADIRU amintesc, de asemenea, de propunerea plafonului de 70.000 de euro despre care spun că „nu îi ajută prea mult, aproape deloc, pe cei care doresc să acceseze acest program social”, dar și de noile limitări de venit introduse.
Conform propunerilor făcute în proiectul de act normativ, românii care ar dori pe viitor să ia un credit prin programul O familie, o casă, ar urma să se încadreze în următoarele plafoane de venit:
- 4.500 de lei venituri nete lunare – pentru beneiciarul individual sau pentru beneficiar împreună cu soțul sau soția
- 7.000 de lei venituri nete lunare – pentru familiile cu unul sau mai mulți copii.
„Este adevărat că au fost și situații extreme în care a fost achiziționat un imobil cu Prima Casă de către persoane care poate nu aveau neapărat nevoie de acest program, dar în 99,9% din cazuri, cei care au accesat programul au fost persoane cu venituri reduse, în special tineri sau tinere familii, deoarece persoanele cu venituri mai ridicate au accesat credite ipotecare”, spune Bogdan Ivan, despre limitele propuse beneficiarilor O familie, o casă.
În 2018, au fost acordate prin Prima Casă 20.423 de garanții cu o valoare totală de 1,9 miliarde de lei. Valoarea medie a garanției acordate a fost de 94.000 de lei. Tot pe parcursul anului trecut au fost acordate și 7.160 de promisiuni de garantare, în valoare totală de 800 de milioane de lei, conform datelor MFP.
Șase din zece români care au apelat, în perioada ianuarie-mai 2018, la programul Prima Casă au ales să cumpere locuințe cu 2 camere, potrivit datelor furnizate de către reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM) în luna septembrie a anului trecut.
Pe locul al doilea în topul preferințelor beneficiarilor programului s-au aflat locuințele cu 3 camere, cu o pondere de 30%. Totodată, ponderea imobilelor noi cumpărate prin Prima Casă ajunsese, la data publicării statisticilor FNGCIMM, la 60%.
Aproape 70% dintre beneficiarii programului au fost tineri cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, iar 12% au avut mai puțin de 25 de ani.
Citește și: Numărul garanțiilor și promisiunilor de garantare Prima Casă, în scădere în prima jumătate a lui 2019
