Mulți dintre bucureșteni s-au gândit, măcar o dată în ultimele luni, să se mute la casă, mai ales pe fondul izolării din pandemie. Chiar dacă cererea a crescut, bugetul rămâne, însă, în continuare principala constrângere a celor care iau în considerare o astfel de achiziție. Află care sunt și celalalte criterii după care se ghicează cei care vor să cumpere o casă.
Interesul manifestat de potențialii cumpărători pentru casele din zona București-Ilfov a crescut cu 34% în mai raportat la situația înregistrată în februarie, când abia se confirmau primele cazuri de infectare cu COVID-19 în România.
La mare căutare au fost locuințele cu o suprafață utilă de 100-150 de mp și cu prețuri cuprinse între 100.000 și 200.000 de euro, potrivit datelor Imobiliare.ro centralizate de Analize Imobiliare. De la vis la realitate, poate fi însă un drum lung.
„Un număr din ce în ce mai mare de oameni se uită către case. Realitatea este însă că nu toți dintre ei vor deveni cumpărători de case. Mulți au conștientizat probabil o nevoie de spațiu suplimentar sau o nevoie de puțină verdeață, de puțin aer curat”, a declarat Ana-Maria Istrati, agent imobiliar Zoom City, în cea mai nouă ediție imoExpert.
„Bugetul rămâne principala contrângere a cumpărătorului și de acolo se dezvoltă celelalte criterii prin care ajunge la concluzia – <da, sunt cumpărător de casă, voi reuși să-mi îndeplinesc visul> sau <din păcate, va trebui să mai aștept>”, a mai explicat ea.
Pe lângă preț, cei care se gândesc să facă o astfel de achiziție iau în calcul și proximitatea față de punctele de interes, de zonele unde se desfășoară activitățile copiilor, dar și viața socială pe care o vor avea, după ce fac pasul de a se muta. Cheltuielile ulterioare de mentenanță, care pentru o proprietate de acest tip sunt mai ridicate ca cele de la bloc, nu se regăsesc, de cele mai multe ori, pe lista lor de priorități.
URMĂREȘTE AICI INTEGRAL CEA MAI NOUĂ EDIȚIE IMOEXPERT
Alte două tendințe au mai putut fi sesizate, în ultimul timp, la nivelul pieței rezidențiale din București și din împrejurini, spune Istrati. Prima dintre acestea este cea de creștere a interesului pentru apartamentele care se află la parterul blocurilor și au și o mică grădină, iar cea de-a doua se referă la posibilitatea închirierii unei case pe termen scurt. Cele mai multe solicitări de acest fel nu ajung să se și materializeze.
„Este pasul următor, de la <mă uit pe internet și văd proprietăți> la <fac un test să văd dacă cineva mi-ar accepta o chirie pe 2-3 luni>. Oamenii se gândesc strict la perioada verii pentru o mutare la curte”, a explicat Ana-Maria Istrati în cadrul emisiunii imoExpert.
Citește și: Peste 12.000 de locuințe „verzi” în România. La cât pot ajunge economiile?
Citește și: Aproape 14.000 de autorizații eliberate în cinci luni. S-au manifestat efectele pandemiei?