O zonă aflată în nord-vestul Bucureștiului ridică numeroase probleme, în opinia arhitecților. Printre acestea se numără suprasolicitarea infrastructurii urbane și lipsa dotărilor publice. În plus, presiunea imobiliară amenință, după cum spun aceștia, cartierele vecine.
Arhitecții atenționează că zona din apropierea Lacului Străulești, din sectorul 1 al Capitalei, și de la marginea cartierelor Bucureștii Noi și Chitila, una dintre cele care fac obiectul PUZ-urilor recente, ridică mai multe probleme.
Potrivit Raportului pentru București 2018, întocmit de Ordinului Arhitecților din România-București (OARB), ar fi vorba despre „suprasolicitarea infrastructurii urbane, inclusiv a celei de circulații, riscul de blocare a accesului liber la salba de lacuri și la vegetația malurilor, lipsa dotărilor publice și a serviciilor în zonă, dar și presiunea imobiliară care amenință caracterul cartierelor vecine, cu precădere în parcelarea Bazilescu, monument istoric”.
Reprezentanții OARB menționează, totodată, că extinderea orașului trebuie să țină cont de principiul dezvoltării metropolitane pluricentrice și al abordării integrate a noilor cartiere și oferă și pașii necesari pentru implementarea corectă a PUZ-urilor pentru noile cartiere, mai exact:
– formularea și comunicarea transparentă a unei viziuni cu obiective strategice;
– monitorizarea printr-un comitet civic și profesional alcătuit din membri ai societății civile și ai asociațiilor profesionale.
În cadrul aceluiași raport, arhitecții menționează, pe fondul dezvoltării orașului, și problema Planului Urbanistic General (PUG) al Bucureștiului.
„Deși Bucureștiul crește, nu se dezvoltă pe baza unui plan urbanistic general actual și flexibil. Actualul plan a fost realizat în anul 2000. Deși se știa termenul său de valabilitate (de 10 ani), timp în care primăria ar fi avut timp să pregătească următorul PUG, demersurile pentru noul plan urbanistic au început în 2012”, comentează reprezentanții OARB.
Aceștia menționează, de asemenea, că studiile de fundamentare pentru prima etapă de elaborare au fost predate municipalității în 2014, dar și că la sfârșitul anului 2015 primarul interimar anunța că noul PUG se afla în continuare în prima dintre cele patru faze din cauza absenței datelor urbane deținute de sectoarele Capitalei, de instituții și de furnizori de utilități.
Pentru rezolvarea problemei PUG-ului, cei de la OARB sugerează, conform raportului, că ar trebui urmați următorii pași:
- accelerarea finalizării primei etape de PUG și realizarea de consultări publice;
- analiza publică a PUZ-urilor de sector și a direcțiilor prevăzute de acestea;
- listă publică actualizată cu toate documentațiile de urbanism în vigoare (zone insuficient detaliate, regulamente de zonă protejată slabe) și perioada lor de valabilitate;
- prioritizarea intervențiilor mici și a politicilor publice care facilitează aplicarea PUG-ului;
- prezentarea cât mai rapidă a soluțiilor tehnice detaliate și asumarea acestora pentru a trece la nivelul etapei următoare, de realizare a regulamentului;
- consultări publice pentru fiecare etapă de realizare a PUG-ului organizate de PMB, elaboratorii PUG, sectorul privat, organizațiile profesionale, societatea civilă;
- asumarea unui calendar de lucru care să permită finalizarea PUG-ului în termenul anunțat.
