Lipsa de predictibilitatea produsă de schimbările care apar la nivelul legislației și birocrația se numără printre principalele probleme pe care le întâmpină dezvoltatorii din România.
„Dacă acum trei sau patru ani, o durată medie de la momentul rezervării până la livrarea apartamentului era de aproximativ un an și jumătate, din păcate, la acest moment durata a crescut la doi ani și jumătate. Acest lucru s-a întâmplat din mai multe motive. În primul rând, nu am rezolvat problema birocrației și, nu în ultimul rând, avem o problemă de incertitudine legislativă. O dată la 2-3 luni se schimbă legislația în domeniul construirii, apart norme noi, apar norme ISU, apar tot felul de prevederi pe care dezvoltatorii trebuie să le preia cumva din mers și trebuie să le respecte, lucru care este foarte complicat”, a declarat Bogdan Ivan, secretarul general al Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România Urbanis (ADIRU), în cadrul emisiunii imoExpert.
„În medie, un proiect imobiliar durează aproximativ doi ani și nu poți schimba regulile în timpul jocului”, a mai adăugat el.
Problema utilităților îi afectează, totodată, nu doar pe dezvoltatori, ci și pe cumpărători. Chiar și instituțiile publice au ajuns să fie depășite de situație, spune reprezentantul ADIRU.
„Oficiile de cadastru și toate instituțiile publice au fost gândite pentru un anumit nivel de tranzacții numai că, în ultimii cinci ani, acest număr aproape s-a dublat”, a mai spus Bogdan Ivan, prezent în platoul imoExpert.
În opinia sa, oficialii statului și cei din primării ar trebui să acorde tot suportul posibil pentru ca locuințele aflate în plan să ajungă să fie livrate cât mai repede către cumpărători.
La nivel național, 540.180 de imobile au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în 2019, cu circa 23.300 mai puține față de anul precedent, arată datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Pe primele șapte poziții în clasament s-au regăsit, atât în 2018, cât și în 2019, aceleași județe, în frunte cu Bucureștiul. În ciuda acestui fapt, doar în Capitală și în alte două județe numărul imobilelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a crescut de la un an la altul.
Astfel, în București s-au vândut cu aproape 12.500 de imobile în plus, în Ilfov cu peste 5.000 și în Brașov cu peste 2.300 comparativ cu anul precedent. În schimb, cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Iași și în Constanța.
Citește și: Peste 42.000 de autorizații emise, în 2019, pentru clădiri rezidențiale
