”Sistematizarea” prin care a trecut cartierul în anii ´80 ai secolului trecut a transformat radical zona care timp de aproape 100 de ani fusese, la propriu, o groapă.
În 1983, ”sistematizarea vechii artere” era ”încă în curs”, potrivit unei publicații de promovare a ansamblurilor rezidențiale edificate de autoritățile comuniste. ”O zonă veche, păstrându-și coordonatele de bază, prin elementele ei valoaroase, redimensionată pe verticală și ridicată la rangul unor cerințe și funcționalități la care nu putea altminteri să aspire niciodată, dobândește, de fapt, sub ochii noștri, o configurație cu totul nouă”, arată autorii publicației coordonate de Dumitru Tîrcob, precizând că ”operația” era extrem de anevoioasă, ”și la planșetă, dar și pe șantiere”.
La data publicării broșurii menționate, era de ajuns să faci ”o simplă călătorie de la pasajul Bucur Obor și până la intersecția cu Calea Dorobanților – itinerar de-a lungul căruia s-au ridicat numai în ultimii ani (anii 1980 – n.red.) 4.238 de apartamente (din care 1.071 în ansamblul Luncșoarei) și nu poți să nu exclami: a meritat! Căci astfel Bucureștiul a dobândit o nouă și modernă magistrală”, potrivit autorilor.
De-a lungul anilor, începând cu 1952, când a fost inaugurat stadionul Dinamo, Șoseaua Ștefan cel Mare a fost asociată de către microbiști cu sintagma ”câinii roșii”, supranumele celor ce alcătuiesc echipa de fotbal Dinamo București, atât jucători, cât și suporteri. Stadionului i se mai spune și ”Groapa”, denumire provenită probabil de la groapa Tonola, de unde industriașul german Max Tonola extrăgea materiale pentru producerea cărămizilor în fabrica sa, înființată în 1865. Groapa Tonola a fost astupată complet în anii 1960, odată cu edificarea Circului de Stat și a Parcului Circului, alte repere ale zonei.
Cum au evoluat prețurile
Apartamentele construite în anii ´80 de-a lungul Șoselei Ștefan cel Mare au fost la mare căutare în perioada de boom economic (2005-2008),iar prețurile cerute au atins, în acea perioadă, niveluri amețitoare. A venit însă criza și prețurile au scăzut cu procente cuprinse între 53% și 67%.
Astfel , potrivit datelor Imobiliare.ro, în martie 2008 o garsonieră costa, în medie, 95.360 de euro (preț cerut de vânzător), un apartament cu două camere – 128.778 de euro, iar unul cu trei camere avea un preț de 161.996 de euro.
În mai 2014, prețul mediu cerut pentru o garsonieră era de 31.576 de euro, în timp ce apartamentele de două și trei camere costau 60.174, respectiv 69.351 de euro. Aceste prețuri sunt cu 67%, 53% și respectiv 57% mai mici decât în martie 2008.