Circa 6.600 de garanții și promisiuni de garantare au fost acordate prin intermediul programului Prima Casă în prima jumătate a lui 2019, număr mult mai redus în raport cu cel înregistrat în perioada corespunzătoare a lui 2018, conform datelor făcute publice de oficialii Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM).
„În prima jumătate a anului trecut au fost acordate din plafonul aferent anului 2018 un număr de circa 11.000 de garanții și promisiuni de garantare, iar în perioada similară a acestui an am atins aproximativ 60% din acesta”, a declarat Gheorghe Lăpădat, directorul general al FNGCIMM, potrivit Economica.
A putut fi observată, în schimb, o ușoară creștere la nivelul valorii medii a garanțiilor și promisiunilor de garantare acordate anul acesta, la 103.000 de lei.
În 2018, au fost acordate prin Prima Casă 20.423 de garanții cu o valoare totală de 1,9 miliarde de lei. Valoarea medie a garanției acordate a fost de 94.000 de lei. Tot pe parcursul anului trecut au fost acordate și 7.160 de promisiuni de garantare, în valoare totală de 800 de milioane de lei, conform datelor MFP.
Încă de la începutul lui 2019, situația Prima Casă a fost incertă. În februarie, se discuta despre modificarea programului pentru a-l îndrepta și mai mult spre zona socială. „Probabil că până la final de februarie vom avea forma propusă a fi modificată, dar nu se schimbă aspecte esențiale. Finanțarea există, a fost bugetat, programul continuă. Până nu îl modificăm va continua în aceiași parametri. Până la final de februarie o să ieșim cred cu o Hotărâre de Guvern”, explica atunci ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Cât despre modificările care ar fi urmat să fie realizate, Teodorovici menționa că acestea ar viza unele criterii de eligibilitate, precum suprafața locuințelor care pot fi achiziționate prin Prima Casă 2019, dar și nivelul veniturilor celor care ar fi putut să acceseze programul. „Este un program social la urma urmei. Nu îți iei casă de 500 de mp, prima casă, îți iei o casă pentru familie atât cât poți”, mai spunea ministrul.
Spre sfârșitul lunii, tot el anunța că nu vor fi realizate, până la urmă, modificări și că întreaga discuție a fost bazată pe propuneri venite din partea reprezentanților Băncii Naționale a României.
Lansarea oficială a programului Prima Casă 2019 a fost anunțată la începutul lunii martie de reprezentanții FNGCIMM, plafonul total fiind de 2 miliarde de lei, mai mic față de cel din 2018, în pas cu strategia autorităților de reducere a sumelor alocate pentru Prima Casă. Până în 2021, plafonul ar urma să ajungă la 1,5 miliarde de lei.
„O familie, o casă” – o nouă alternativă?
În mai, deja se vorbea despre modificarea și extinderea Prima Casă printr-un nou program propus de Liviu Dragnea, numit „O familie, o casă”. Proiectul OUG-ului aferent acestuia a prins rapid contur și a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor până la finele acelei luni.
„Prezentul program guvernamental are un caracter social și are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe prin contractarea de credite garantate de stat sau prin obținerea de către cumpărător a unei prime de la stat pentru achiziția de locuințe noi, urmând a avea astfel un efect antrenant în economie prin încurajarea cumpărării de locuințe noi sau utilizate cel mult cinci ani de la data finalizării construcției”, se menționeaza în nota de fundamentare a proiectului.
Conform documentului, beneficiarii programului ar urma să îndeplinească cumulativ o serie de cerințe:
- o persoană sau o familie, formată din cel puțin doi membri adulți sau din minim un adult și un copil, nu poate deține decât un credit finanțat prin program sau programul Prima Casă,
- veniturile nete ale beneficiarului programului sau familiei la data solicitării creditului garantat nu pot depăși valoare de 10.000 lei pe persoană, 11.000 lei pe o familie cu doi membri sau o familie cu un copil, inclusiv pentru o persoană care este asistent maternal pentru un copil, și 12.000 lei pe familie cu mai mult de doi copii;
- beneficiarul trebuie să aibă cel mult 55 de ani.
Locuințele eligibile ar urma să aibă suprafețe utile cuprinse între 50-100 de mp, să fie nou dezvoltate sau vechi de cel mult 5 ani. Statul ar urma să garanteze 80% din valoarea creditului acordat, avansul propus ar fi de 5%-10% din suma solicitată, iar dobânda fixă, de 5,5%, pe întreaga durată a contractului.
Din mai, situația nu a avansat. Eugen Teodorovici a vorbit, cel mai recent, despre programul „O familie, o casă” la mijlocul lunii trecute când a ținut să sublinieze că Guvernul nu va renunța la acesta. „A fost o discuţie la BNR pentru schimbarea programului Prima Casă şi o să avem o concluzie finală în curând la această nouă formă a planului. <O familie, casă> este mult mai bun şi mai atractiv mai ales pentru tinerele familii”, a spus atunci ministrul.
Pro vs Contra Prima Casă
Programul Prima Casă a fost lansat în anul 2009. De atunci și până la sfârșitul lunii decembrie 2018 au fost acordate prin Prima Casă 267.752 de garanții și promisiuni de garantare, cu o valoare totală de 23,7 miliarde de lei.
Multiple voci au adus în discuție, de-a lungul ultimilor ani, riscurile generate de acest program. În raportul Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM) din vara lui 2018, spre exemplu, se menționa că volumul creditelor acordate prin intermediul programului Prima Casă a căpătat o dimensiune sistemică, atunci când vine vorba despre stocul de împrumuturi, dar și despre fluxul de credit ipotecar.
Faptul că programul are un caracter sistemic poate crea probleme din punct de vedere al stabilității financiare, explicau reprezentanții CNSM, prin suprastimularea cererii de locuințe, creșterea expunerii statului față de sectorul bancar în opoziție cu tendințele observate la nivel european în ceea ce privește reglementarea prudențială și prin supraîndatorarea debitorilor.
Specialiștii Fondului Monetar Internațional (FMI) au atenționat și ei de câteva ori asupra efectelor Prima Casă. Ei au explicat că programul duce la apariția unor vulnerabilități în sistemul financiar din țara noastră. Cei de la FMI au sugerat, totodată, Guvernului eliminarea treptată a programului.
Prima Casă a atras unele critici inclusiv din partea reprezentanților unor nume grele din piața imobiliară. „Noi avem o piață imobiliară anormală, cu foarte multe elemente care au denaturat mersul lucrurilor. Prima Casă este poate cel mai important dintre acestea”, a declarat, de exemplu, Silviu Pop – Head of Research în cadrul companiei de consultanță Colliers International România, la evenimentul CPI Național 2019.
„Putem să argumentăm scopul social sau impactul pe care l-a avut asupra sistemului bancar în niște ani de criză, când a generat un cash-flow constant de venituri, numai că un avans de 5% pentru o persoană care vrea să cumpere un apartament este anormal. 25%-30% este avansul în Franța sau Germania”, a mai detaliat reprezentantul Colliers International România, menționând, totodată, că rolul unui avans ridicat este acela de a arăta că un cumpărător este responsabil și poate să economisească și ulterior să achite locuința pe care și-o dorește.
Geo Mărgescu, CEO-ul și co-fondator Forte Partners, a declarat în trecut că Prima Casă a fost menținut pe o perioadă îndelungată de timp și că a ajuns să ducă la apariția unor produse care nu sunt benefice dezvoltării pieței imobiliare pe termen lung. „Eu personal nu sunt un fan al acestui program Prima Casă. Sigur că îmi dau seama că sunt anumite categorii de persoane și anumite produse care trebuie susținute într-un anumit mod, dar un astfel de program pe o perioadă foarte lungă de timp, din păcate, cred că a ajuns să creeze monștri”, a declarat Mărgescu.
„Nu știu dacă cel mai rău este programul, dar sigur rele sunt produsele care sunt create de acesta. Așa cum a fost el menținut mulți ani de zile a determinat anumiți dezvoltatori să aducă pe piață un anumit tip de produs care, din punctul meu de vedere, nu este benefic pentru piața noastră și pentru dezvoltarea ei ulterioară”, a mai menționat el.
Pe de altă parte, reprezentanții Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România – Urbanis (ADIRU) atenționau, anul trecut, că ar trebui scoase în evidență și părțile bune ale programului Prima Casă „nu doar factorii negativi sau financiari. În categoria factorilor pozitivi se încadrează și cei economici, sociali și demografici și anume maturizarea și dezvoltarea pieței imobiliare și a pieței construcțiilor, stoparea migrației tinerilor în afara țării și readucerea românilor din diaspora în condițiile unui deficit de forță de muncă”, menționau ei.
„În ciuda oricăror păreri adverse, acest produs de creditare are cea mai mică rată de default din istoria produselor de creditare din România”, adăugau dezvoltatorii.
Directorul FNGCIMM declara, la rândul său, la începutul anului că „timp de 10 ani, programul Prima Casă a extins în mod natural accesul la creditare pentru persoanele tinere, cu vârste până la 35 de ani, oferindu-le șansa de a achiziționa o locuință”.
Citește și: Cresc prețurile lucrărilor de construcții în această vară, apreciază managerii firmelor de profil
Citește și: Peste 4.000 de autorizații de construire, eliberate în România în luna mai
