Pe piața din România, verdele începe să câștige teren și în domeniul rezidențial, cu oferte pentru toate buzunarele.
Sâmbătă, 14 martie. Strada 1 decembrie nr. 161, Tunari, în apropiere de București. Open house Amber Gardens, ansamblu rezidențial ”verde”, poziționat pe segmentul de lux. Proiectul este primul cu certificat ”Casă Verde”,acordat de către Romanian Green Building Council (RoGBC). Pe segmentul rezidențial, nu există certificări precum LEED sau BREEAM, care se acordă clădirilor comerciale precum spații de birouri sau malluri, de aceea RoGBC a venit cu această certificare, necesară pentru obținerea unui credit ”Ipoteca verde” – presupune dobânzi mai mici, iar reprezentanții RoGBC susțin că economia de energie a unei case certificate reprezintă,anual, trei rate lunare.
Și pentru că a venit vorba despre clădiri comerciale, trebuie spus că de acolo a început toată această preocupare pentru ”înverzirea” clădirilor. În Statele Unite ale Americii, țară cu un stoc de clădiri comerciale de 7,4 miliarde de metri pătrați și 26 de miliarde de metri pătrați de spații rezidențiale, eficientizarea energetică a clădirilor este un domeniu care a început să se dezvolte la sfârșitul anilor ´80. ”În fiecare an, stocul de clădiri din SUA crește cu 4% din inventarul existent. Clădirile reprezintă apoximativ 40% din totalul consumului de energie și generează același procent din totalul gazelor cu efect de seră. La nivel global, clădirile din SUA generează 9% din totalul gazelor cu efect de seră”, spune profesorul Stuart Brodsky, care predă cursul de sustenabilitate în real estate la New York University și a cărui activitate anterioară include mai mulți ani lucrați în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului din SUA, în cadrul căreia a contribuit la lansarea stantardului energetic pentru clădiri Energy Star. În ciuda preocupării pentru eficientizarea clădirilor americane, doar 13% din stocul office este în prezent certificat LEED sau Energy Star.
Start din segmentul de clădiri comerciale
În România, clădirile verzi au apărut în special pe segmentul comercial. Companiile chiriașe, în general multinaționale, au venit, după criza economică, cu această cerință, în special datorită costurilor reduse presupuse de o clădire eficientă energetic. Dezvoltatorii s-au conformat cerințelor clienților. ”În SUA, dacă o clădire nu îndeplinește un anumit standard energetic, investitorul nici nu se uită la ea”, spune profesorul Brodsky, identificând o tendință prezentă din ce în ce mai mult și pe piața din România.
”La conferințe, unde eu sunt «tipul verde», vorbesc alături de manageri de fonduri mari de investiții. Toți spun că, pentru a face «exit» – adică a vinde proiectul – trebuie să ai certificare verde. Când ajung să iau cuvântul – de obicei sunt ultimul vorbitor – nu mai am ce spune decât «este așa cum au spus antevorbitorii mei»”,spune, mai în glumă, mai în serios, Steven Borncamp, CEO al RoGBC. ”Lucrurile chiar s-au schimbat, acum cinci-șase ani preocuparea pentru clădirile verzi era văzută ca un element de CSR, cel mult.”
Case verzi pentru toate buzunarele
În SUA, abordarea este valabilă într-o anume măsură și pe segmentul rezidențial. Astfel, fondurile de pensii, unul dintre marii jucători din piața de dincolo de ocean, preferă să achiziționeze ansambluri rezidențiale verzi. În România, lucrurile nu stau așa, pentru că investitorii de anvergura fondurilor de investiții americane nu sunt la fel de interesate, deocamdată, de segmentul rezidențial.
Cu aceste gânduri în minte, o urmez pe Ana Maria Istrate, marketing representative al dezvoltatorului Alesonor, în turul casei-showroom din Amber Gardens. Casa, cu un teren aferent de 650 de metri pătrați, este structurată pe parter și două etaje. Al doilea etaj este opțional, poate fi construit și ulterior mutării, pe stuctură metalică. Parterul cuprinde un living generos ca suprafață, o bucătărie deschisă, camera tehnică, un birou, un grup sanitar și garaj pentru un automobil. Primul etaj are trei dormitoare și două băi, în timp ce al doilea este de fapt o garsonieră cu baie și terasă. Pe lângă finisajele de calitate, remarc lipsa caloriferelor. ”Încălzirea este în întregime electrică și se face prin panouri radiante poziționate în tavan”, explică Ana Maria Istrate. Ventilația este făcută printr-un sistem dedicat, poziționat de asemenea în tavan. Arhitectura exterioară este de natură să protejeze locuința de căldura solară intensă din timpul verii, iar casa este echipată cu panouri fotovoltaice.
Cât costă o astfel de casă și care este segmentul de clienți vizat? Pentru varianta P+1, prețul este 240.000 de euro plus TVA. Etajul în plus costă încă 50.000 de euro plus TVA. Printre clienții vizați sunt și persoanele aflate deja în căutarea unei locuințe de lux în nordul Capitalei.
Ce variante au clienții cu bugete mai mici, dar care vor să se mute într-o locuință verde? Una dintre soluții este casa Soleta zeroEnergy, dezvoltată de către Fundația pentru inventică și tehnologii sustenabile Justin Capră (FITS). Un prototip complet funcțional, denumit Soleta zeroEnergy One, este expus în București. Acesta este cel mai mic model din gama Soleta și a servit drept prototip de studiu pentru optimizarea funcțională și arhitecturală o modelelor din gama SoletaPlus. Reducerea consumului de energie, utilizarea surselor regenerabile de energie și arhitectura modulară se numără printre principiile fundamentale ale conceptului de locuințe Soleta zeroEnergy.
Disponibil în patru variante – Soleta One Plus, Soleta Two Plus, Soleta Three Plus și Soleta Four Plus –, acest tip de locuință eficientă energetic are suprafețe utile cuprinse între 84,5 și 155,6 de metri pătrați și prețuri, fără TVA, de 39.000, 59.000, 75.000 respectiv 109.000 de euro. La aceste sume se adaugă costurile cu terenul , fundația și transportul materialelor.
