Prima Casă este un program guvernamental care funcționează în România, sub diverse forme, de mai bine de un deceniu la care au apelat circa 300.000 de oameni pentru a-și cumpăra o locuință. O inițiativă similară, numită tot Prima Casă, există și în Republica Moldova. Iată care sunt diferențele dintre cele două programe guvernamentale.
Programul Prima Casă a fost lansat în Republica Moldova în 2018, spre sfârșitul lunii martie, iar de atunci prin intermediul său au fost cumpărate 5.161 de locuințe. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,6 miliarde de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 128 de milioane de euro, iar valoarea totală a garanțiilor active de 1,3 miliarde de lei, deci de circa 64 de milioane de euro.
Dintre beneficiari doar 1.607 sunt tineri necăsătoriți, programul fiind accesat, în principal, de familii. Vârsta medie a solicitanților este de 31 ani, iar suprafața medie a locuințelor pe care aceștea le cumpără este de 61,17 mp.
Cele mai multe locuințe cumpărate prin Prima Casă în Republica Moldova se află în zone urbane. Totodată, doar 428 dintre acestea sunt case individuale, majoritatea covârșitoare a beneficiarilor optând pentru apartamente.
În țara vecină orice persoană cu o vârstă cuprinsă între 18 și 50 de ani, care este angajată la o instituție de stat sau la o companie privată și dispune de venituri oficiale poate fi eligibilă pentru a accesa programul. Există și alte câteva condiții pe care cei interesați trebuie să le îndeplinească:
- dețin în proprietate exclusivă sau împreună cu alţi membri ai familiei o locuință a cărei suprafață nu depășește suprafața locuinței procurate în cadrul programului;
- deţin, în proprietate exclusivă sau împreună cu alţi membri ai familiei, o locuinţă, indiferent de suprafaţa acesteia, într-un sat (comună), dobândită prin moştenire sau donaţie;
- soţul/soţia deține, în proprietate exclusivă sau împreună cu alţi membri ai familiei, o locuință care nu depășește suprafaţa locuinţei procurate în cadrul programului sau o locuinţă, indiferent de suprafaţa acesteia, într-un sat (comună), dobândită prin moştenire sau prin donaţie;
- nici beneficiarul și nici soțul/soția nu au mai cumpărat o locuință prin intermediului programului.
Veniturile salariale nete ale beneficiarului și/sau ale familiei acestuia trebuie să fie de două ori mai mari decât rata lunară a creditului, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial dedicat programului Prima Casă.
În România, programul Prima Casă a fost lansat în 2009 pentru a salva piața imobiliară din criză. De atunci și până la ora actuală au beneficiat de el circa 300.000 de persoane. Practic, din patru credite ipotecare trei au fost date prin Prima Casă, potrivit datelor Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Valoarea garanțiilor a fost de 45 de miliarde de lei, la cursul actual echivalentul a circa 9,2 miliarde de euro.
În general, cei care au luat de-a lungul timpului un astfel de credit au cumpărat locuințe noi, în principal, cu două camere. Cei mai mulți beneficiari au fost tineri cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani.
Prima Casă a trecut în România prin mai multe modificări, precum varianta O familie, O casă, care avea o puternică latură socială și impunea limite de venit pentru beneficiari. Aceasta a fost promulgată, dar nu a fost funcțională la nivelul pieței. Actuala versiune, Noua Casă, este parte a programului gândit pentru redresarea economiei în contextul pandemiei de COVID-19.
Pentru a beneficia de el trebuie să declari pe propria răspundere că nu ai în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul/soția nicio locuință, indiferent de modul și de momentul în care a fost dobândită, sau că locuința deținută, dobândită prin orice alt mod în afară de program, are o suprafață utilă mai mică de 50 de mp.
Deși au existat discuții ample despre introducerea unor plafoane de preț pentru locuințele care pot fi cumpărate prin Noua Casă, acest lucru nu s-a și întâmplat. În Republica Moldova, poți cumpăra doar case și apartamente care costă cel mult 1 milion de lei moldovenești, echivalentul a aproape 49.500 de euro.
Poate să pară puțin, dar și prețurile sunt mult mai scăzute pe plan local. În Chișinău, de exemplu, prețul mediu pentru locuințele vândute pe piața secundară este de circa 511 euro/mp, dar crește pentru apartamentele noi. La noi, prețul mediu solicitat pentru apartamentele din București este de 1.367 de euro/mp util.
În Republica Moldova, statul oferă garanții în valoare de 50% din soldul creditului, iar durata maximă pe care se poate extinde acesta este de 25 de ani. În cazul programului din țara noastră garanțiile sunt de până la 50%, respectiv 60%, în funcție de varianta de finanțare pentru care optează beneficiarul.
Pentru implementarea programului în 2020 au fost prevăzute 90 de milioane de lei (4,4 milioane euro). În România, din plafonul total de 2 miliarde de lei alocat la începutul anului pentru Prima Casă, diferența rămasă neutilizată, de circa 1,5 miliarde de lei (308 milioane euro), a devenit plafonul pentru Noua Casă.
Prima solicitate de garantare în cadrul programului Noua Casă a venit pe 17 septembrie, iar până în 28 octombrie au fost acordate deja 2.062 de garanții și promisiuni de garantare, cu o valoare de 511 milioane de lei (105 milioane euro).
Cele mai multe dintre ele au fost standard, deci de până la 70.000 de euro, dar au fost acordate și 171 de garanții și promisiuni de garantare superioare.
Avansul pentru locuințele achiziționate prin acest program guvernamental este diferențiat – de 5% pentru locuințe noi și vechi, dacă valoarea finanțării este de cel mult 70.000 de euro, respectiv de 15% pentru locuințe noi și consolidate în urmă cu cel mult 5 ani, dacă valoarea finanțării este de până la 140.000 de euro. În Republica Moldova avansul pentru Prima Casă a fost inițial de 10%, dar a fost redus la 5%.
Citește și: Apartament cu grădină sau cu acces la piscină? Ce se caută la marginea Bucureștiului
