Românii au probleme cu zgomotul apărut din cauza traficului rutier și venit de la vecini, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE).
România se află pe locul 5 în topul statelor membre ale UE unde populația este deranjată de zgomotul produs de traficul rutier și de cel venit de la vecini.
Circa 20% din populație semnalează această problemă, potrivit celor mai recente date Eurostat, aferente anului 2016.
La nivelul UE, aproape 18% din populație suferă din cauza zgomotului produs de traficul rutier și de cel venit de la vecini.
Cea mai mare problemă la acest capitol poate fi observată în Malta unde un sfert din populație semnalează disconfortul produs de zgomot.
Malta este urmată în clasament de Grecia, Olanda și Portugalia. La polul opus se află Irlanda, Croația și Bulgaria.
La nivel european, așa cum era de așteptat, cei care locuiesc în mediul urban sunt mai deranjați de vecini și de zgomotul produs de traficul rutier, față de cei care trăiesc în zona rurală.
De menționat este și faptul că, potrivit cercetării Eurostat, cei care locuiesc singuri sunt mai deranjați de zgomot față de cei care locuiesc cu cel puțin încă o persoană. Același lucru se întâmplă și în cazul celor care nu au copii.
Traficul rutier, una dintre principalele surse ale poluării fonice din România
Zgomotul produs de traficul rutier este, alături de traficul feroviar, aerian și de zgomotul industrial, una dintre sursele poluării fonice din România.
În Capitală, spre exemplu, zgomotul rutier este principalul factor care duce la apariția poluării fonice. Potrivit datelor Primăriei Capitalei, în București exită 228 de zone unde zgomotul depășește limita stabilită prin lege – 70 de dB în timpul zilei și 60 de dB în timpul nopții.
Printre cele mai zgomotoase bulevarde din București, atât pe timpul zilei, cât și noaptea, se numără 1 Decembrie, 1 Mai, Aerogării, Aviatorilor, Banu Manta, Burebista, Chișinău și Constantin Brâncoveanu.
Harta zgomotului rutier în București
Probleme cu zgomotul se întâlnesc și pe bulevardele Decebal, Dacia și Expoziției.
În Timișoara, autoritățile locale au descoperit o serie de deficiențele în rețeaua stradală atunci când au realizat harta zgomotului, precum numărul scăzut de treceri peste canalul Bega și peste calea ferată în afara zonei centrale, dar și faptul că traficul dintre nordul și sudul orașului se realizează pe artere care traversează zona centrală, depășind astfel capacitățile de circulație ale străzilor.
Harta zgomotului rutier în Timișoara
Printre zonele cu fluxuri mari ale traficului rutier se numără Republicii – pasajul Jiului – Circumvalațiunii, Gheorge Dima – Piața Mărăști – Oituz sau Calea Aradului, între Circumvalațiuni și Piața Mărăști.
Potrivit hărții strategice de zgomot pentru traficul rutier din Cluj-Napoca, 129.000 de persoane sunt expuse în 24 de ore la un nivel de zgomot de peste 60 de dB.
Harta zgomotului rutier în Cluj-Napoca
În Brașov, zgomotul produs de traficul rutier depășește valorile maxime de 60 de dB pe străzi precum Valea Timișului, Hărmanului, Feldioarei, 13 Decembrie, Centură, Stadionului, Făgărașului, Mihail Kogălniceanu, București, Griviței și Toamnei.
Găsești AICI mai multe hărți de zgomot pentru alte orașe din România.
Poluarea fonică poate duce la apariția unor probleme de sănătate
Pe lângă disconfortul creat de zgomot, poluarea fonică poate duce și la apariția unor probleme de sănătate.
Printre acestea se numără problemele auditive, hipertensiunea arterială care crește riscul apariției bolilor cardio-vasculare și dereglările de somn care pot afecta productivitatea, dar și compartamentul social.
În cazul copiilor, poluarea fonică poate duce la apariția unor probleme cognitive, de concentrare și de înțelegere.
