Noul coronavirus a ajuns în Italia spre sfârșitul lunii ianuarie, propagarea lui a început din Lombardia, iar de atunci întreaga țară a fost devastată de pandemia de COVID-19, în ciuda măsurilor luate de autorități. Aproape 160.000 de cazuri au fost confirmate până la ora actuală, acesta fiind al treilea cel mai mare număr de infectări la nivel mondial. Tot în Italia s-a înregistrat și al doilea cel mai mare număr de decese din întreaga lume. Peste 20.400 de oameni au murit și doar puțin peste 35.000 s-au vindecat, până acum. Iată ce spun specialiștii de pe plan local despre evoluția pieței imobiliare în condițiile în care restricțiile autorităților vor mai rămâne valabile până la începutul lunii mai și multe locuri de muncă sunt puse deja în pericol.
Lucrurile mergeau destul de bine pe piața imobiliară din Italia înainte de apariția COVID-19. Anul 2019 a adus o creștere cu 2,4% în numărul tranzacțiilor imobiliare, ratele dobânzilor continuau să susțină cererea imobiliară, proprietățile se vindeau din ce în ce mai repede, iar prețurile urmau un trend ascendent. În a doua jumătate a anului trecut, se înregistra chiar o creștere record, de 1,3%, la nivelul prețurilor proprietăților din marile orașe.
Milano înregistra rezultate foarte bune și o creștere de aproape 7% a prețurilor. Majorări puteau fi observate și în Napoli și în Verona. Torino intra din nou pe creștere, iar Roma și Bari înregistrau doar scăderi restrânse ale prețurilor, de sub 1%.
Tot în a doua jumătate a anului trecut, aproape 18% dintre tranzacțiile realizate prin grupul de francize imobiliare Tecnocasa erau încheiate în scop investițional, iar 6,1% dintre proprietățile tranzacționate erau case de vacanță. În marile orașe, componenta investițională era semnificativă mai ales în Florența, Napoli și Verona.
Apoi, a apărut noul coronavirus
În primul trimestru din 2020, pe fondul unui climat puternic afectat de COVID-19, prețurile locuințelor din Italia au înregistrat o scădere, dar nu atât de semnificativă pe cât s-ar fi așteptat mulți, ci doar cu 0,4%. Prețul mediu pe piața veche a ajuns la 1.699 de euro/mp, cu 2% mai redus față de perioada similară a anului trecut.
În Milano, oraș situat în epicentrul epidemiei, prețurile au crescut cu 7,9% în primul trimestru. În Reggio Calabria, Treviso și Torino cu 4,4%, respectiv cu 3,8% și 3,6%. În rândul marilor orașe, au apărut scăderi doar în Genova și Palermo în acest interval de timp, așteptările proprietarilor reducându-se cu 0,9%, respectiv cu 0,7%.
Veneția rămâne în continuare cel mai scump oraș din peninsulă, metrul pătrat vânzându-se aici, în medie, cu 4.501 euro. Următorul loc în clasament este ocupat de Florența, cu 3.982 de euro/mp, acesta fiind considerat și unul dintre cele mai frumoase orașe din lume. Milano se poziționează pe locul al treilea, cu 3.643 de euro/mp. Cele mai ieftine locuințe puteau fi cumpărate la începutul lui 2020 în Biella, un orășel cu mai puțin de 45.000 de locuitori de la poalele Alpilor. Prețul mediu ajungea aici la 717 euro/mp.
La nivelul regiunii Lombardia, după 2 luni de pandemie, prețul mediu se poziționa în martie în jurul valorii de 1.678 de euro/mp. Nivelul actual este mai redus față de cel înregistrat în perioada similară din 2019, dar doar cu 0,2%, potrivit datelor Idealista.
Situația de urgență ar putea să producă, în perioada următoare, unele schimbări în comportamentul de achiziție al italienilor, potrivit specialiștilor citați de Vanity Fair Italia. Cei care au petrecut săptămâni întregi izolați în case vechi sau în proprietăți care nu dispun, de exemplu, de un balcon ar putea să regândească investițiile cu adevărat importante pentru familiilor lor și în locul unei mașini să se orienteze mai degrabă spre o locuință cu o cameră suplimentară. Va fi nevoie, în continuare, de locuințe noi sau renovate potrivite vremurilor actuale, de înaltă calitate, capabile să ofere un mediu de lucru sigur.
Având în vedere pierderile semnificative apărute pe burse, este posibil ca mulți să lase de-o parte investițiile de pe piețele bursiere și să se reorienteze spre oportunitățile disponibile pe piața imobiliară.
De acum, încotro?
Agențiile imobiliare rămân, la ora actuală, închise, iar vizionările la proprietăți nu sunt permise, în ciuda relaxării graduale a restricțiilor impuse în unele domenii. Piața rezidențială a fost cu siguranță afectată de pandemie, dar efectele COVID-19 nu se vor vedea neapărat imediat, ci pe o perioadă mai lungă de timp.
Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță financiară Nomisma, vor fi necesari trei ani pentru ca piața rezidențială din Italia să își revină de pe urma șocului produs de pandemie, pierderile urmând să se ridice la 122 miliarde de euro.
Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că piața imobiliară este strâns conectată cu tendințele de pe piața muncii. Astfel, cu cât va crește rata șomajului și vor avea loc mai multe concedieri, cu atât mai puține familii vor ajunge să-și cumpere o locuință.
Citește și: Prețurile locuințelor, în creștere în UE. Cum stă România față de alte țări din regiune
Înainte de apariția COVID-19 în Italia, reprezentanții Nomisma se așteptau ca rata șomajului să scadă anul acesta sub 10%, dar acum previziunilor lor arată că va crește până la 12,4%, cu tendința ca situația să se înrăutățească pe parcursul anilor următori, aceasta putând să depășească 13% în 2022. Toate se vor reflecta la nivelul pieței imobiliare printr-o scădere abruptă pe segmentul rezidențial. Se estimează astfel că vor fi cu 50.000-120.000 mai puține tranzacții, în contrast cu cele 650.000 de tranzacții așteptate înainte de declanșarea pandemiei, fapt care s-ar traduce într-o scădere cuprinsă între 8% și 18% pe piața rezidențială, scrie The Local Italia. Pe fondul acesta, cei de la firma de consultanță prevăd reduceri și la nivelul prețurilor, dar nu la fel de semnificative ca cele așteptate în vânzări, cel puțin nu pe termen scurt.
Alte estimări au fost făcute și de asociația Confabitare, pornind de la numărul efectiv de potențiali cumpărători de proprietăți imobiliare din Italia și de la premisa că cele mai multe tranzacții au la bază nevoi imobiliare reale. La nivelul național există 60 de milioane de locuitori, dintre care aproximativ 18 milioane sunt angajați, 5 milioane sunt lucrători independenți și 16 milioane sunt pensionari. Deci, am avea 39 de milioane de potențiali cumpărători la nivel de piață care ar avea fie veniturile necesare achiziției, întreținerii, plății utilităților sau unei ipoteci, fie economii suficiente pentru a-și permite o proprietate.
Potrivit unui studiu realizat de Tecnocasa, pensionarii reprezintă circa 8,5% din piață, în timp ce restul de 91,5% dintre cumpărători se încadrează în grupe de vârstă active pe piața muncii. În aceste condiții, dintre cele 600.000 de tranzacții încheiate în 2019 am putea spune că 550.000 au fost încheiate de persoane care câștigă venituri salariale, iar efectele COVID-19 ar putea să își pună astfel amprenta în acest caz, având în vedere că sindicatele estimează că circa 1 milion de locuri de muncă sunt puse în pericol și că aproximativ 500.000 de companii, reprezentând 10% din total, ar putea să se închidă dacă lucrurile continuă în ritmul actual până la sfârșitul anului.
Dacă lucrurile se vor întoarce, cât de cât, la normal până la finele lui mai și excludem tranzacțiile care ar urma să fie încheiate de pensionari, ale căror câștiguri ar rămâne neschimbate, cei de la Confabitare se așteaptă la o scădere cu 7,5% în numărul tranzacțiilor în 2020.
Citește și: Pe ce dau banii românii? Cât alocă pentru locuințele lor și pentru mobilier
