”Verdele”, o nouă nișă a segmentului rezidențial?

Cu toate că abordarea ”verde” este încă la început în rezidențialul românesc, este bine ca dezvoltatorii și brokerii imobiliari să acorde o atenție din ce în ce mai mare acestei tehnologii constructive.

http://www.dreamstime.com/stock-photography-girl-holding-hands-wind-turbine-house-isolated-white-image30414582Abordarea ”verde” în construcții este deja prezentă în sectorul rezidențial românesc, în care există o preocupare tot mai mare în rândul potențialilor clienți, atrași de costurile reduse de mentenanță ale unei astfel de clădiri. Deși costurile de realizarea ale unei astfel de construcții sunt mai mari față de varianta clasică, locuințele ”verzi” sunt căutate de către clienți, un exemplu edificator în acest sens fiind ansamblul Studium Green din Cluj-Napoca (află mai multe detalii urmând link-ul de la sfârșitul articolului).

De unde și până unde, v-ați putea întreba, a apărut această preocupare pentru construcțiile rezidențiale ”verzi”?

Pentru a răspunde la această întrebare, este suficient să analizăm câteva date statistice. La nivel global, 40% din consumul total de energie este generat de sectorul de construcții. Procentul este similar în cazul emisiilor de dioxid de carbon. În condițiile în care lumea devine din ce în ce mai mult urbană și orașele devin mai mari și mai dens populate, consumul de energie și emisiile de dioxid de carbon cresc într-un ritm susținut.

Soluția pentru rezolvarea acestei probleme este folosirea tehnologiilor ”verzi”, care înseamnă reducerea drastică a nivelului acestor doi parametri. Companiile producătoare de materiale de construcții sunt preocupate de aceste aspecte, în special datorită Protocolului de la Kyoto, prin care 140 de țări industriale își asumă reducerea consumului de energie și al emisiilor de dioxid de carbon.

Concurs_ISOVERDin această abordare a rezultat și concursul internațional de arhitectură Casa Multi-Confort ISOVER, ajuns anul acesta la a zecea ediției și a cărui etapă internațională a avut loc la București.

Evenimentul, dedicat studenților la arhitectură, are ca scop o mai bună diseminare a ideilor legate de eficiența energetică, precum și a dimensiunilor diferite de confort în rândul acestor viitori lideri de opinie. Concursul se bazează pe Conceptul Multi Confort ISOVER și a fost organizat pentru prima dată la nivel internațional în 2005, în Bulgaria. Acesta se desfășoară în două etape, astfel că, în urma etapei naţionale, proiectele căştigătoare din fiecare țară s-au calificat în etapa internaţională.

Proiect RomaniaPentru ediția din 2014, 1.500 de studenți din peste 100 de universități s-au înscris pentru participarea la etapele naționale. Echipa câștigătoare  (Hagai Ben Naim, Wenxin Nan și Marcia Kurbrusly), provine de la la Școala Superioară de Arhitectură Paris Malaquais din Franța. Locul al doileaa revenit echipei Zuzana Zelingerova-Marek Novak, Universitatea Tehnică din Praga, Cehia, iar locul al treilea a revenit echipei din România, formată din Radu Enea și Claudiu Ungureanu, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (proiect în foto stânga).

Participanților la ediția din acest an a Concursului Casa Multi Confort ISOVER li s-a cerut să prezinte propria viziune pentru o școală dedicată copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani, care să combine elementele clasice cu facilități moderne de studiu, luând în considerare realitatea existentă în cadrul proiectului „Ecoproject” dezvoltat de autoritățile din Gaziantep, Turcia.

 Despre Isover

 Isover, parte a grupului Saint-Gobain, a intrat pe piaţa din România încă din anul 1999. În 2005, Isover a preluat compania DBW România, cel mai mare producător de vată minerală bazaltică din România la acea data. În 2007, compania a inaugurat noua linie de vată minerală de sticlă la Ploieşti. Aceasta a fost o premieră pe plan local, fiind prima fabrică ce a transformat România din importator exclusiv în producător şi exportator.

Fabrica din România reprezintă unul dintre principalele centre de producţie ale grupului din Europa, având o capacitate de producţie de 20.000 de tone de vată minerală de sticlă şi 6.500 de tone de vată minerală bazaltică.