Efectele pandemiei susțin dezvoltarea pieței rezidențiale din suburbii și din mediul rural, odată cu creșterea numărului românilor care renunță la aglomerația urbană și aleg locuințe mai spațioase și mai accesibile în jurul marilor orașe, sunt concluziile celui mai nou studiu realizat de Colliers.
Studiul arată că anul 2020 a înregistrat, pentru prima dată în ultimii 14 ani, o creștere a populației din mediul rural în România și faptul că distanțarea socială au condus la o tendință de migrație a populației către zone mai liniștite din suburbii sau localități din jurul marilor orașe, cu efecte importante asupra pieței rezidențiale.
„Creșterea populației rurale rezidente din România cu 28.000 de locuitori în 2020 nu este mare, dar este o premieră din 2007 încoace și trebuie ținut cont și că, în deceniul anterior, populația din rural scădea în medie cu aproximativ 50.000 de locuitori pe an. Mai mult, populația din mediul urban din România a scăzut cu 170.000 de locuitori în 2020, față de o scădere medie tot de aproximativ 50.000 de locuitori pe an între 2010 și 2020, semnalând că, pe lângă emigrarea obișnuită, undeva între 50.000 și 100.000 de români au ales să se mute de la oraș la țară, susținuți și de efectele pandemiei care impun distanțare socială și susțin lucrul de la distanță”, susține Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.
Capitala este un exemplu clar al actualei tendințe. Astfel, în București, scăderea populației rezidente a fost de 9.800 locuitori de-a lungul anului 2020, pe baza datelor INS analizate de către consultanții Colliers România. În paralel, zona metropolitană a capitalei a înregistrat o creștere a populației rezidente cu 10.800 locuitori.
Situații similare au fost înregistrate și în zonele metropolitane din alte regiuni importante ale României. În Cluj, populația urbană a scăzut cu 4.800 locuitori, iar populația rurală a înregistrat o creștere de 5.600 locuitori. În Timiș, populația urbană a scăzut cu 9.900 locuitori, pe când populația rurală a crescut cu 9.200 locuitori. Iar în Iași, populația urbană a scăzut cu 1.900 locuitori, pe când populația rurală a crescut cu 2.000 locuitori, arată datele oficiale.
Mișcările ample ale populației dinspre zona urbană spre zona metropolitană vor avea efecte importante în piața rezidențială
Această migrație reprezintă o oportunitate pentru dezvoltatorii de locuințe, iar un avantaj mare al suburbiilor este reprezentat de abundența semnificativă de terenuri și costurile de achiziție mai reduse, potrivit analiștilor. Acestea permit dezvoltatorilor o flexibilitate mai mare a proiectelor construite și pot propune cumpărătorilor locuințe cu suprafețe mai mari și cu grădini. Astfel de facilități sunt apreciate în condițiile în care, în ultimul an și jumătate, a crescut mult timpul petrecut în interiorul și în apropierea locuinței.
De asemenea, un alt aspect important este numărul de locuințe livrate în Capitală și în zona metropolitană, care a crescut de la an la an spre noi maxime. Dacă în urmă cu 3 ani, atât în București, cât și în zona limitrofă, se livrau câte 5.600 – 5.700 de locuințe pe an, în 2020, numărul livrărilor a fost de 13.800 locuințe în București și 7.000 locuințe în zona metropolitană.
„Dacă livrările de locuințe din Capitală vor menține ritmul ascendent, pe măsură ce populația rezidentă scade, ne așteptăm la o combinație de ritmuri de vânzare mai scăzute pentru noile dezvoltări rezidențiale din oraș și la o cerere mai redusă pentru chirii. În plus, am putea vedea un număr din ce în ce mai mare de locuințe vechi scoase la vânzare, ceea ce ar putea pune presiune pe scăderea prețurilor pe acest segment. De asemenea, făcând abstracție de premiumul de preț acordat poziției locuinței, zonele centrale fiind, desigur, mai căutate, această situație ar trebui să ducă și la un ecart în creștere între valoarea locuințelor vechi și a celor nou construite la standarde bune”, completează Gabriel Blăniță.
Citește și: Colina Nouă, proiectul “conectat la natură”, urmează să intre în a doua fază de construcții
