Brașovul poate fi considerat, în momentul de față, drept cea mai activă piață pe plan național, având în vedere perioada medie de vânzare pentru un apartament. Brașov este urmat, din acest punct de vedere, de București, Timișoara, Constanța și Cluj-Napoca.
Important de observat este că, raportat la perioada similară a anului anterior, trei din cele cinci centre regionale analizate au consemnat diminuări ale perioadei de vânzare. Pe de altă parte, în ceea ce privește piața bucureșteană, timpul necesar pentru tranzacționarea unui apartament a fost, în intervalul iulie-septembrie 2022, de 57,5 de zile.
Descarcă cel mai nou raport de piață realizat de Imobiliare.ro, Market 360
Spre comparație, în trimestrul al treilea din 2021, în Capitală erau necesare 42 de zile pentru încheierea unei tranzacții. O creștere semnificativă a perioadei de vânzare pe segmentul apartamentelor a avut loc trimestrul trecut și în Cluj-Napoca, unde acest indicator a ajuns la 109 de zile (față de 82 zile în perioada similară din 2021).
În Timișoara, timpul necesar pentru încheierea unei vânzări a scăzut de la 62 de zile anul trecut, la 58 de zile anul acesta, în vreme ce, în Brașov, o locuință a ajuns să fie tranzacționată, în medie, în 47 de zile (în scădere de la 53 de zile).
În Constanța, acest indicator s-a diminuat ușor, de la 72 la 65 de zile în ultimele 12 luni
Marja de negociere a apartamentelor de vânzare
Potrivit celui mai nou raport de piață, alături de perioada de vânzare, un alt element important pentru înțelegerea dinamicii activității de tranzacționare este marja de negociere – calculată ca diferență între prețul de vânzare și ultimul preț cerut.
În cele cinci mari orașe ale țării acest indicator s-a situat, trimestrul trecut, la un nivel mai ridicat comparativ cu perioada similară a anului trecut. Acest fapt reprezintă, totuși, un avantaj important pentru potențialii cumpărători. Interesant este că, în momentul de față, cea mai mare marjă de negociere, de peste 6%, poate fi găsită în Constanța. Spre comparație, în perioada similară a anului trecut, aceasta se situa la aproximativ 3,6%.
Un alt oraș în care disponibilitatea vânzătorilor de a lăsa la preț depășește pragul de 4,2% este Cluj-Napoca – unde, în urmă cu un an, acest indicator se situa la puțin peste 1,3%.
Următoarele două centre regionale din clasamentul celor mai mari marje de negociere sunt București, cu 3,3% (în creștere față de perioada similară a anului trecut), dar și Brașov, unde vânzătorii sunt dispuși să negocieze aproximativ 2,6% din prețul inițial al unei locuințe (în ușoară creștere față de anul trecut).
O marjă de negociere ușor mai mare, de 2,5% a fost valabilă, trimestrul trecut, în Timișoara – deși aceasta este una dintre cele mai mici cifre consemnate în marile orașe, ea marchează, totuși, o creștere față de perioada similară a anului anterior, când disponibilitatea spre negociere a vânzătorilor se situa la puțin peste 2%. Acest fapt sugerează o mult mai strânsă corelație între așteptările financiare ale vânzătorilor, pe de-o parte, și cele ale cumpărătorilor, pe de altă parte.
Citește și: Opinie Daniel Crainic, Chief Marketing Officer Imobiliare.ro: Rezidențial sezonul toamnă – iarnă 2022 – 2023
