Chiar dacă volumul creditelor pentru locuințe acordate românilor s-a majorat cu aproximativ 7.3% în decursul anului 2022 (potrivit datelor Imobiliare.ro), o bună parte dintre cei care își achiziționează o locuință aleg să o plătească cu bani din fonduri proprii. Perioada de timp necesară pentru a strânge bani de casă diferă în funcție de venituri și de regiune, se arată în cel mai nou raport asupra stabilității financiare, emis de BNR. La nivel național, este nevoie de aproximativ 11 ani pentru un apartament de două camere, în timp ce la nivel internațional, timpul necesar achiziționării unei locuințe, fără un împrumut la bancă, este mai îndelungat.
Timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere (55 mp), variază de la o zonă la alta. Raportul asupra stabilității financiare, emis de BNR, arată că un clujean are nevoie de aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe fără finanțare de la bănci (conform evaluării aferente lunii septembrie 2022). Această evoluție survine pe fondul diferenței considerabile dintre ritmul de majorare a prețurilor imobiliare și ritmul de creștere a veniturilor populației, întrucât prețurile imobiliare au crescut într-un ritm mult mai accelerat comparativ cu veniturile, se explică în raport.
În contrast, în județe precum Giurgiu, indicatorul nu depășește valoarea de șase ani. În plan internațional, principalele centre urbane din România se situează sub valorile indicatorului calculat pentru capitalele țărilor vecine. Astfel, pentru achiziția unei locuințe de 55 mp fără a contracta un credit imobiliar sunt necesari aproape 18 ani în Praga, în jur de 15 ani în Budapesta și în Varșovia, iar aproximativ 12 ani în Viena.
Totodată cel mai nou raport asupra stabilității financiare, emis de BNR, atrage atenția asupra stabilității economice și a vulnerabilităților din piață. Principalele motive enumerate în raport sunt creșterea incertitudinilor privind evoluțiile economice și financiare, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice și continuării războiului din Ucraina, precum și al înăspririi condițiilor financiare în contextul proceselor de reajustare a conduitelor de politică monetară ale băncilor centrale la nivel global.
Raportul mai pune în evidență diferențe semnificative în rândul principalelor orașe din România, astfel, în București și Timișoara activele imobiliare rezidențiale sunt subevaluate, în timp ce în Cluj-Napoca și Brașov, sunt supraevaluate, iar în Constanța sunt corect evaluate. Mai mult decât atât, potrivit datelor, un sfert din totalul tranzacțiilor imobiliare sunt în București, iar aproximativ 28 la sută din tranzacții se concentrează în principalele centre regionale din țară, respectiv: Cluj, Brașov, Timiș, Constanța și Iași.
În ceea ce privește prețurile din domeniul rezidențial, datele centralizate de BNR, arată că acestea au crescut în România în prima jumătate din anul 2022 (+8,5 la sută în termeni anuali), menținându-se însă la cel mai redus nivel din regiune și, totodată, sub media Uniunii Europene (+10 la sută) și a celei aferente zonei euro (+9,3 la sută). Totodată, pe parcursul ultimilor 10 ani, dinamica prețurilor proprietăților rezidențiale din România a fost mai redusă comparativ cu cea a prețurilor din regiune.
Concluziile raportului arată că evoluțiile prețurilor din perioada următoare depind de o serie de factori precum condițiile macroeconomice, înăsprirea generalizată a condițiilor de finanțare pe fondul creșterii ratelor de dobândă și majorarea incertitudinilor în noul context geopolitic. Aceștia sunt de natură să diminueze cererea potențială din partea populației și, implicit, să tempereze creșterea prețurilor imobiliare.
