Blocajul urbanistic din București precum și impredictibilitatea își arată efectele: intenția de investiție scade cu peste 50% față de 2023, la un volum între 400-500 milioane de Euro.
Pe o scară de la 1 la 5, comunitatea exprimă o abordare moderată asupra perspectivelor economice ale industriei imobiliare din București în 2024, cu o medie de 3,06, în scădere de la nivelul de 3.6 din anul anterior, arată un sondaj realizat de Bucharest Real Estate Club (BREC). O altă modificare față de 2023 este legată de faptul că recondiționarea activelor existente depășește noile achiziții.
Tema recurentă care revine în sondaj este blocajul urbanistic. Lipsa predictibilității va avea un impact asupra dezvoltărilor calitative din București, investitorii responsabili fiind alungați din oraș. Având în vedere oferta limitată, membri BREC și-au exprimat așteptările pentru o creștere de 10% a prețurilor de vânzare și a chiriilor în 2024.
Schimbările fiscale, inclusiv creșterea TVA de 5% pentru achizițiile rezidențiale, eliminarea facilităților fiscale în industria de construcții precum și ratele ridicate ale dobânzilor bancare an un impact negativ asupra accesibilității locuințelor. Cu toate acestea, cererea pentru produse rezidențiale rămâne ridicată.
În ceea ce privește atractivitatea claselor de active imobiliare, sunt câteva modificări față de anul anterior. Sectorul industrial & logistic se află în fruntea topului, urmat de rezidențial, un segment mai jos clasat acum 12 luni. În mod neașteptat hotelurile sunt pe ultimul loc în top, în ciuda creșterii numărului de vizitatori.
Spre deosebire de București, reprezentanții autorităților locale din orașele secundare și terțiare sunt deschiși colaborării cu investitorii imobiliari de calibru, fiind conștienți de efectele pe care aceste investiții le au în dezvoltarea orașelor.
Acest fapt este vizibil și prin votul de încredere acordat orașelor regionale în studiul nostru, acesta situându-se la 3,31 (pe o scară de la 1-5, față de 3,06 pentru București). Cluj-Napoca, Timișoara și Iași conduc în Topul Centrelor Regionale atractive pentru dezvoltări imobiliare. Orașe nou intrate pe radarul investitorilor imobiliari sunt Târgu-Mureș și Galați-Brăila, ambii poli beneficiind de proiecte de infrastructură. Totodată, orașe precum Craiova, Bacău, Sibiu și Oradea au premisele pentru a-și spori contribuția la economia națională pe termen mediu și lung.
Cât privește atractivitatea claselor imobiliare pentru orașele regionale, sectorul industrial-logistic conduce topul, urmat însă de retail, care are o performanță mai bună față de rezidențial.
Respondenții chestionarului indică dezvoltarea infrastructurii drept unul din principalii factori de creștere pentru orașele regionale. Principalele proiecte indicate de aceștia:
- Contractarea și startul execuției loturilor A7 Ploiești – Pașcani.
- Lucrările pe A1, tronsonul spre Râmnicu Vâlcea.
- Drumul expres spre Craiova cu termen de finalizare în următoarele 24 de luni.
- Infrastructura feroviară și rutieră în jurul porturilor din județul Constanța.
- Recondiționarea infrastructurii rutiere pe ruta Caransebeș- Timișoara- Arad cu creșterea vitezei de transport la 120 km/oră.
- Centura Timișoarei ce va asigura conexiunea rapidă între oraș și autostradă.
- Podul suspendat peste Dunăre între Brăila și Galați, al treilea ca dimensiuni din Europa.
- Drumul expres ce va conecta Oradea cu granița maghiară.
“Dacă România continuă investițiile în infrastructură și în contextul aderării la spațiul Schengen, cu siguranță ne vom afla în fața unei perspective de dezvoltare accelerată. PIB-ul la nivel național este estimat la 310 miliarde $ pentru 2024 și 323 de miliarde $ pentru 2025. Nivelul de îndatorare se situează la 52,7% din PIB, mult sub media europeană de 83%. Doar economia Bucureștiului depășește economia unor țări precum Bulgaria sau Croația. În acest sens, sperăm că 2024 va aduce perspective de îmbunătățire a relației între investitorii imobiliari de calibru și reprezentanții autorităților locale, pentru dezvoltarea responsabilă a Capitalei României”, a explicat Despina Ponomarenco, Președinta BREC.
