Modificările fiscale ce vizează industria de dezvoltări imobiliare și construcții vehiculate în spațiul public pot avea consecințe serioase nu doar la nivelul întregului sector, ci și în rândul populației, sunt de părere reprezentanții Asociației Investitorilor de Real Estate din România (AREI).
„În condițiile în care cererea de locuințe este foarte elastică la preț, iar inflația ridicată și ratele mai mari ale dobânzilor la creditele ipotecare au redus atractivitatea soluțiilor de finanțare bancară, noile măsuri, mai ales în ceea ce privește impunerea de noi taxe – impozit de 5% la prețul de vânzare pentru tranzacții cu valoarea peste 600.000 de lei – ar putea reduce cu cel puțin 50% oferta și cererea din piața imobiliară în 2024”, explică aceștia.
„Pe de altă parte, reglementarea unor noi măsuri fiscale se poate realiza doar cu respectarea conformității cu normele constituționale, analiza oportunității și evitarea oricăror neclarități pe dimensiunea de implementare”, mai punctează membrii organizației care reunește importanți investitori din întreg spectrul industriei, precum AFI Europe România, Bog’Art, Globalworth, One United Properties, Granvia România, Lion’s Head sau Forte Partners.
Povara fiscală ar urma să fie sporită de peste 4 ori. „Aproximativ 91% dintre companiile active în domeniul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare sunt microîntreprinderi, iar nivelul de taxare generalizată aplicat în baza modificărilor discutate va crește de la 338 de milioane de lei în 2022 la 1.478 de milioane de lei în 2024, respectiv de la 1,1% din cifra de afaceri în 2022 până la 5% din cifra de afaceri în 2024, de 4 ori peste media la nivel național”, conform calculelor AREI.
În plus, reintroducerea CASS asupra salariilor în construcții ar urma să ducă la scăderea salariilor nete plătite în sector cu aproximativ 11,1% și să pună presiune pe costurile dezvoltatorilor și constructorilor.
De asemenea, o sumă de 7 miliarde de lei din veniturile generate anual la bugetul de stat s-ar putea pierde în urma modificărilor fiscale propuse, estimează reprezentații asociației într-o scrisoare înaintată Guvernului, echivalând cu diminuarea volumului de afaceri cu 10%-12%.
„Această scădere va accelera tendința de contractare a pieței imobiliare autohtone, în condițiile în care contribuția industriei la PIB-ul României a scăzut deja de la 14,5% în 2020 la 13% anul trecut, iar cererea și oferta s-au diminuat substanțial în primul trimestru din 2023 (-25% față de aceeași perioadă din 2022)”, conform AREI.
Efectele s-ar putea resimți inclusiv la nivelul populației prin costuri mai mari pentru consumatorul final, o potențială scădere a calității ofertei de locuințe noi și nu numai. Se anticipează astfel că eliminarea cotei de TVA de 5% la locuințe va fi resimțită puternic de persoanele cu venituri reduse, în special de către tineri și de către familiile cu mai mulți copii, care nu își vor mai putea permite să cumpere locuințe noi.
„Pentru un apartament de 2-3 camere, cota de TVA majorată la 9% va atrage un cost
suplimentar de 4.800 de euro, plus taxe notariale calculate la valoarea totală de achiziție, în condițiile în care prețul locuințelor din România a înregistrat deja o creștere de 12% în mai puțin de 2 ani”, potrivit investitorilor.
Aceștia se așteaptă, de asemenea, ca presiunea financiară crescută să îi determine pe unii dezvoltatori „să facă compromisuri privind calitatea materialelor utilizate în construcții”.
S-ar putea ajunge în plus la o reducere a dimensiunilor unităților locative pentru a menține prețul final al acestora la un nivel accesibil, fapt care ar face ca piața să fie supra-saturată cu apartamente mai mici. La toate acestea s-ar adăuga, conform reprezentanților asociației, un risc crescut al evaziunii fiscale, mulți putând fi tentați pe fondul modificărilor propuse să declare valori mai mici.
