În România, 8 din 10 clădiri (77%) au nevoie de renovare energetică, fiind construite înainte de 1980.
În sectorul rezidențial, majoritatea clădirilor au fost construite între 1961 și 1980, în absența standardelor de eficiență energetică pentru anvelopa clădirii. Aproximativ 53% din clădirile rezidențiale au fost construite înainte de 1970 și peste 90%, înainte de 1989, cu o performanță energetică între 150 și 400 kWh/m2/an, potrivit informațiilor transmise de România Eficientă. Totodată, în România, una din șapte familii se confruntă cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calității proaste a pereților, podelelor și ramelor ferestrelor, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Totuși, doar 1,3% dintre clădirile rezidențiale beneficiază anual de renovare medie, ce conduc la economii în consumul de energie cuprinse între 30 și 60%, în timp ce rata de renovare aprofundată, ce conduce la economii de peste 60%, este de doar 0,1%. Pe segmentul non-rezidențial, rata anuală de renovare medie este de 1,9% iar cea de renovare aprofundată este de 0,4%, potrivit cifrelor prezentate de Renovate Europe, bazate pe datele Comisiei Europene.
„E nevoie de dezvoltarea unei strategii de finanțare pe termen lung, care să se refere nu doar la finanțarea unor măsuri de investiții specifice, ci să facă legătura cu alte finanțări publice, fie ele la nivel european sau național. Și, de asemenea, să atragă fonduri private destul de devreme, pentru că nu vrem să se ajungă în 2026 într-o situație în care fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență se epuizează și toate aceste investiții sunt lăsate în aer, fără să fie pași ulteriori de făcut”, a atras atenția Caroline Simpson, Campaign Manager la Renovate Europe.
Administrația publică, clădirile de învățământ și cele comerciale reprezintă circa 75% din consumul de energie nerezidențial, fiecare cu 20-25% din total. Școlile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, conform celui mai recent studiu Energy Policy Group (EPG).
