Generalizarea modului în care sunt priviți jucătorii de pe piața de real estate pornind de la un incident izolat este nedreaptă, iar asocierea întregii bresle cu ideea de „mafie imobiliară” nu face altceva decât să anuleze aproape 15 ani de muncă îndreptată spre restabilirea încrederii cumpărătorilor, după șocul crizei din 2007-2008. Mai mult, inițiative precum limitarea avansului pe care dezvoltatorii îl pot solicita din partea cumpărătorilor sau instituirea unor obligații privind încheierea polițelor de asigurare pentru ridicarea pragului maxim pe care acesta îl poate atinge până la 40% vor face mai mult rău decât bine și vor ajunge să genereze costuri suplimentare pentru cumpărători, sunt de părere reprezentanții Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România „Urbanis”.
Limitarea avansului la 10%, respectiv la 40% în cazul în care dezvoltatorul are o poliță de asigurare a investiției, produs care de altfel nici nu există în momentul de față în portofoliul societăților de asigurări, „nu va genera decât alte costuri suplimentare pentru cumpărători, într-o perioadă destul de complicată privind creșterile de prețuri din domeniul imobiliar generate de respectarea normativelor europene, cum ar fi spre exemplu nZEB, și nu ar aduce un beneficiu real raportat la pierderile care se vor înregistra în întreaga industrie”, spun cei de la ADIRU.
Reprezentanții asociației condamnă, totodată, orice practică înșelătoare în domeniu și spun că pedepsirea tuturor jucătorilor din acest sector pe fondul unui caz izolat este greșită.
„Aceste practici izolate au un impact negativ asupra întregii piețe și subminează încrederea în dezvoltatorii imobiliari serioși, care au un istoric impecabil în această industrie și care s-au străduit să creeze o imagine de profesionalism și etică în domeniu”, explică membrii ADIRU.
„Considerăm că generalizarea și <pedepsirea> întregii bresle imobiliare, prin alăturarea dezvoltatorilor imobiliari corecți de sintagme precum <mafia imobiliară> este extrem de greșită și anulează aproape 15 ani de muncă asiduă pentru a restabili încrederea cumpărătorilor, pierdută în criza anterioară din anii 2007-2008 și greu recâștigată în toată această perioadă. Să nu uităm faptul că orice criză, inclusiv economică, are în componență elemente obiective și subiective, dintre care cel mai relevant este frica sau neîncrederea în relațiile economice dintr-o industrie sau cu privire la aceasta”, adaugă ei.
Reprezentanții asociației subliniază, de asemenea, că în momentul de față există mecanisme juridice prin care cumpărătorii se pot asigura că evită orice problemă, dar acestea trebuie să fie puse corect în practică. Este vorba despre:
- mecanismul de notare a promisiunilor în cărțile funciare ale imobilelor
- interdicțiile de înstrăinare prevăzute în Codul Civil în astfel de cazuri
- tranzacții care se derulează prin notari publici care ar trebui să fie și sunt garanți ai modului de realizare și semnare a promisiunilor de vânzare.
„Inducerea în opinia publică a unor asocieri greșite în legătură cu dezvoltatorii imobiliari și anume că dezvoltatorii imobiliari reprezintă un element malefic sau generator de probleme este extrem de neproductivă pe termen lung. Spre exemplu, nu dezvoltatorii imobiliari emit normele administrative sau urbanistice, ci doar le aplică, nu dezvoltatorii imobiliari trebuie să construiască infrastructura rutieră, să construiască parcuri sau alte lucrări publice și nu dezvoltatorii imobiliari trebuie să asigure utilitățile publice, pentru că nici nu pot să o facă și nici nu este obligația acestora”, conchid cei de la ADIRU.
