Europenii își dau aproximativ 20% din veniturile pe care le au la dispoziție pe locuințele lor, inclusiv pe utilități. Sumele alocate pentru aceste costuri au crescut semnificativ la nivelul gospodăriilor în ultimele două decenii. Românii se pot considera încă norocoși, având în vedere faptul că la ora actuală cheltuielile asociate locuințelor se mențin sub media europeană.
Cifrele Eurostat reflectă o realitate comună în Europa Centrală și de Est. Costurile cu locuințele suportate de români sunt comparative cu cele ale vecinilor noștri. Românii au nevoie de 19% din venitul disponibil pentru chirie, rată, utilități sau alte cheltuieli asociate unei locuințe, în timp ce în Ungaria ponderea cheltuielilor cu locuința ajunge la 20%, iar în Bulgaria este de aproximativ 18%.
În alte state membre ale Uniunii Europene situația diferă semnificativ. Cea mai mare povară a cheltuielilor cu locuința o resimt grecii, unde 35,2% din venitul disponibil este alocat pentru aceste costuri, potrivit celor mai noi date Eurostat, aferente anului 2023. În peninsula elenă, criza economică încă lasă urme adânci, iar salariile nu țin pasul cu explozia prețurilor chiriilor. Turismul și platformele de închirieri pe termen scurt au transformat marile orașe grecești într-un coșmar imobiliar pentru localnici.
La polul opus, Cipru, Malta și Slovenia sunt statele unde costurile locuinței au cea mai mică pondere în veniturile gospodăriilor. Ciprioții cheltuie doar 11,6% din venitul lor pe locuință, ceea ce îi face lideri la capitolul trai accesibil. Urmează maltezii, cu 12%, și slovenii, cu 13,8%. Deși sunt țări mai mici, cu piețe imobiliare diferite, acest decalaj uriaș arată că în unele părți ale Europei statul și economia reușesc să mențină un echilibru mai sănătos între salarii și costurile vieții.
Discrepanțe salariale și impactul asupra costurilor locuinței în Europa
Discrepanțele salariale dintre țările europene influențează semnificativ capacitatea gospodăriilor de a acoperi cheltuielile cu locuința. De exemplu, în Luxemburg, salariul mediu pe oră este de 47,2 euro, în timp ce în România și Bulgaria acesta este sub 12 euro pe oră, potrivit oficiului european de statistică. Aceste diferențe salariale se reflectă în puterea de cumpărare și în capacitatea de a suporta costurile locuinței, contribuind la variațiile semnificative observate în ponderea cheltuielilor cu locuința în venitul disponibil al gospodăriilor europene.
În plus, prețurile locuințelor variază considerabil între țările europene. De exemplu, în Germania, prețul mediu pe metru pătrat pentru o locuință nouă este de aproximativ 4.700 de euro, în timp ce în Italia acesta este de aproximativ 2.100 de euro. Aceste diferențe în prețurile locuințelor, combinate cu variațiile salariale, influențează semnificativ accesibilitatea locuințelor în diferite țări europene.
Astfel, în țările cu salarii mai mari, precum Luxemburg sau Germania, deși costurile locuinței pot fi mai ridicate în termeni absoluți, ponderea acestor cheltuieli în venitul disponibil poate fi mai mică comparativ cu țările cu salarii mai mici.
