În Bucureștiul ultimilor ani au existat cu siguranță unele probleme legate de modul în care au fost construite unele dintre noile clădiri, dar acesta nu este un motiv suficient de bun pentru a suspenda PUZ-urile coordonatoare de sector. Există și alte opțiuni. Mai mult, înainte de a lua o astfel de decizie, toți actorii implicați în dezvoltarea Capitalei ar trebui să se întâlnească, să discute problemele existente și să găsească soluții pentru ele.
“Este adevărat că s-a construit haotic. Este adevărat că lumea este supărată că vedem blocuri între case, că dispar zone verzi, dar nu cred că aceasta este soluția. Există posibilitatea de a se suspenda doar o parte din PUZ, nu PUZ-ul întreg, sau de a se amâna eventual”, a explicat Antoanela Comșa, președintele Asociației Investitorilor din Real Estate în România (AREI), în cadrul primului CPI Webinar organizat în 2021.
“Nu este un lucru bun. Trebuie să ne gândim că sunt foarte mulți proprietari de terenuri care au achiziționat suprafețe destul de mari gândind proiecte mixed-use, un trend astăzi. Pentru aceste proiecte, unde suprafața este mai mare de 3.000 de mp, va trebui să mergem să realizăm un PUZ. Știm cu toții cât durează un PUZ. Din ce știam eu erau în Primărie peste 80 de PUZ-uri neaprobate de la fosta administrație. Nu mă gândesc la cele de acum”, a mai adăugat ea.
Comșa a oferit și un exemplu pentru cât de greoi poate fi procesul de autorizare la ora actuală. Un membru al asociației din care face parte așteaptă de 7 luni emiterea unei autorizații de construire pentru un branșament electric la o clădire finalizată. Practic, nu poate să o vândă pentru că nu are curent.
“Se va bloca piața imobiliară în București, asta este foarte clar, pentru că un an, un an și jumătate ne va lua să realizăm niște PUZ-uri, ulterior să obținem niște autorizații de construire și abia apoi să ne apucăm să construim. Și când mă refer la piața imobiliară, nu mă refer strict la rezidențial, mă refer și la clădirile de birouri și orice înseamnă construcție pe un teren mai mare de 3.000 de mp”, a mai spus Antoanela Comșa în cadrul webinarului.
Pe segmentul rezidențial un efect al măsurii dorite de Primarul General ar fi scăderea ofertei. Iar, la ora actuală, prețurile sunt ținute sub control și pentru că oferta este destul de mare în Capitală. Din estimările asociației, în următorii doi ani, ar fi vorba despre proiecte de 1 miliard de euro care ar fi afectate pe acest segment.
În total, însă, investiții de mai bine de 3 miliarde de euro ar putea avea de suferit de pe urma suspendării PUZ-urilor pentru sectoarele 2,3,4,5 și 6, fapt ce se traduce implicit în bani mai puțini la buget.
Este, totodată, foarte posibil ca primăria să se confrunte cu un val de procese venite din partea proprietarilor care au cumpărat teren, au obținut niște certificate de urbanism și au început partea de proiectare, totul în van, dacă nu vor mai putea obține o autorizație de construire, a mai explicat președintele AREI la CPI Webinar.
“Cea mai mare problemă este incertitudinea și lipsa de transparență. Cum putem noi, care lucrăm pentru un investitor străin, să-i explicăm că iar s-au schimbat regulile jocului pe parcurs. Asta după ce am avut o schimbare în decembrie cu amânarea aplicării măsurii pentru creșterea plafonului pentru care se aplică TVA-ul de 5%” , a mai adăugat Comșa.
Mai mult, dacă zonele cu probleme au fost identificate, atunci de ce nu se iau măsuri punctual, întreabă ea.
“Cred că ar trebui să ne așezăm cu toții la masă și să discutăm toate părțile aflate în acest proces, atât autorități locale, cât și proprietari de terenuri, asociații implicate în partea de dezvoltare imobiliară”, adaugă președintele AREI.
Antoanela Comșa spune, totodată, că o întâlnire cu primarul a fost solicitată, dar acesta nu i-a dat curs până acum.
Care sunt zonele problemă, în opinia Primarului General
Într-o conferință de presă organizată miercuri, Nicușor Dan a explicat că principalele probleme vin în contextul scăderii suprafeței de spații verzi în Capitală. El a dat ca exemplu și blocurile construite pe linia metroului de suprafață și cartierele care s-ar putea construi pe malul lacurilor.
“Am prezentat un proiect de creare a unui metrou de suprafață, care are acordul Ministerul Transporturilor, pe liniile de tren deja existente în oraș. Acest proiect vizează zone din București care nu au încă metrou și care nu sunt conectate cu alte zone de interes. Unul din punctele importante din această rețea de metrou de suprafață este zona Giurgiului-Ferentari, zonă de unde 200.000 de oameni pot fi conectați direct cu Pipera, cu Gara de Nord, Aeroportul Otopeni. Cu toate acestea, prin PUZ Sector 5, pe această linie de tren care există fizic, Primăria Sectorului 5 dorește să se construiască alte blocuri, între blocurile care deja există în acea zonă”, a declarat Primarul General.
“În fiecare weekend sute de mii de bucureșteni încearcă să fugă din oraș, se duc la mare sau la munte, pentru că, din păcate, în această metropolă nu există parcuri urbane în care familiile, indiferent de posibilități financiare, să se poată relaxa. Avem 30 de km de mal de lac, de la est la vest, în nordul Bucureștiului, unde se pot construi terenuri de sport, bazine de înot, piste de biciclete sau locuri de promenadă. În aceste zone, PUZ-urile de sector prevăd pe aceste terenuri, care au regim de spațiu verde în Planul Urbanistic General, construcții de birouri de 14 etaje până în malul apei”, a mai adăugat el.
În sectorul 6 Planul Urbanistic General prevedea, totodată, încă din anul 2000, o pădure urbană, însă PUZ-ul de sector prevede o zonă cu unități militare și de ordine publică. Acesta este un alt exemplu dat de Nicușor Dan, care consideră că pădurea urbană ar fi mai utilă pentru locuitori.
