Suedia a adoptat, încă de la început, o strategie atipică în privința noului coronavirus. În timp ce alte țări din regiune și din lume au instituit starea de urgență și au luat măsuri extrem de restrictive pentru a combate răspândirea COVID-19, strategia suedeză a fost una foarte relaxată care a făcut apel, în principal, la responsabilitatea propriilor locuitori de a se proteja atât pe ei, cât și pe cei din jurul lor în mod voluntar și s-a bazat puternic pe ideea de „imunitate de grup”, în ciuda avertismentelor venite din partea medicilor și a experților din sectorul sănătății publice.
Primul caz a apărut aici pe 31 ianuarie și tocmai pe fondul măsurilor relaxate ale guvernului în privința COVID-19, numărul infectărilor și al deceselor a crescut puternic. Astăzi, există peste 15.000 de cazuri confirmate pe plan local. În jur de 1.700 de decese au fost cauzate, până acum, de virus și doar 550 de persoane au fost declarate vindecate.
Capitala Stockholm este, în prezent, una dintre cele mai afectate zone din Suedia, iar un nou studiu estimează că o treime din locuitorii orașului, adică aproximativ 600.000 de oameni, vor ajunge să fie infectați cu noul coronavirus până la 1 mai.
Chiar și în aceste condiții noul set de recomandări publice venit din partea autorităților, valabil de la 1 aprilie și până la sfârșitul anului, este mai puțin restrictiv în comparație cu măsurile luate de altă țări din regiune. Pe scurt, toate întreprinderilor și instituțiile sunt obligate să ia măsuri pentru reducerea riscului de infectare, iar acest lucru implică, de exemplu, ca magazinele și centrele comerciale să reducă numărul de clienți prezenți în același timp în incinta lor, iar în cazul angajatorilor responsabilitatea de a se îngriji ca personalul și vizitatorii să păstreze distanța socială și, pe cât posibil, ca angajații să lucreze de acasă și să evite călătoriile care nu sunt absolut necesare. Numărul călătorilor care utilizează transportul public ar trebui redus pentru evitarea aglomerației, iar persoanele de peste 70 de ani și cele care aparțin altor grupe de risc trebuie să reducă, printre altele, contactele apropiate cu alte persoane și să evite în totalitate să călătorească cu transportul public.
Piața imobiliară, afectată în ciuda măsurilor relaxate
În ciuda restricțiilor limitate luate de autoritățile suedeze și a discuțiilor cu privire la pachetele de măsuri economice pregătite de acestea, efectele COVID-19 tot s-au făcut simțite la nivelul pieței imobiliare locale.
Multe dintre companiile din domeniu și-au mutat activitatea de la birou acasă și unele dintre ele chiar au optat pentru reducerea orelor de muncă, potrivit unei analize Cushman&Wakefield Suedia. Deși piața tranzacțiilor rămâne activă, la nivelul său s-a putut resimți o încetinire semnificativă odată cu intrarea în trimestrul al doilea al acestui an. Incertitudinile privind viitorul piețelor de închirieri și băncile care dau dovadă de prudență au redus baza activă a investitorilor în aprilie în comparație din primul trimestru.
Cele mai multe spații comerciale și restaurante rămân deschise, dar străzile sunt aproape goale. Tot mai puține tranzacții sunt încheiate. Există discuții între chiriași și proprietari în privința modalităților de realizarea a plăților de acum încolo, odată cu intrarea într-o lună critică în care se așteaptă creșterea numărului de falimente înregistrate în rândul micilor comercianți și în rândul chiriașilor care activează în sectorul ospitalității (restaurante, etc). Pe de altă parte, segmentul magazinelor alimentare s-a extins și jucătorii din acest domeniu caută noi locații.
Pe zona de birouri, în unele cazuri au început să se facă vizionări din nou, iar unii dintre proprietari pun la dispoziția celor interesați și opțiunea vizionărilor online. Un aspect negativ pe acest segment a apărut în cazul unora dintre ocupanții internaționali, care nu au mai plătit sau au plătit doar 50% din chiriile aferente trimestrului al doilea din 2020. Există și o tendință de restrângere a spațiilor office și de adaptare a celor păstrate în rândul ocupanților.
Evoluția tranzacțiilor și situația prețurilor
Volumul tranzacțiilor s-a păstrat destul de ridicat pe parcursul lunii trecute în Suedia, ajungând la circa 12 miliarde de coroane suedeze, echivalentul a circa 1,09 miliarde de euro. În perioda similară din 2018 și din 2019 acesta a ajuns la 10 miliarde, respectiv la 11,8 miliarde de coroane suedeze.
Important de menționat este însă că multe din tranzacții au fost încheiate la începutul lunii, înainte ca impactul economic al COVID-19 să devină foarte clar pentru jucătorii din piață, potrivit datelor publicate de Catella. Piața este dominată, în momentul de față, de o incertitudine extremă, iar atât vânzătorii, cât și cumpărătorii rămân, pentru moment, în așteptare, notează reprezentanții companiei de investiții imobiliare. Ei se așteaptă, totodată, ca economia suedeză să intre într-o perioadă de recesiune în următoarele luni, fapt care se va reflecta la nivelul pieței printr-o scădere semnificativă a tranzacțiilor.
Dacă ne uităm strict la datele aferente lunii trecute, vedem că prețurile locuințelor nu au înregistrat modificări semnificative în Suedia, doar o creștere ușoară cu 1%, conform datelor Svensk Mäklarstatistik. În zona centrală din Stockholm, prețurile apartamentelor au crescut într-un an cu 9%, dar au înregistrat în martie un avans redus, cu doar 1%. Metrul pătrat a ajuns să se vândă astfel cu 94.645 de coroane suedeze, echivalentul a circa 8.663 de euro.
În zona centrală a orașului Malmö, unul dintre cele mai mari din țară, prețurile apartamentelor au stagnat în martie, dar s-au majorat într-un an per total cu 7%, media ajungând la 33.071 de coroane suedeze/mp, echivalentul a circa 3.027 de euro/mp.
Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-martie, prețul mediu al locuințelor a scăzut cu 1% la nivel național comparativ cu cele trei luni anterioare. În ritm anual, s-a putut sesiza însă o creștere cu 5%, potrivit Reuters.
Piața rezidențială din Suedia este văzută de mulți ca fiind un adevărat „călcâi al lui Ahile”. Prețurile au crescut constant aici pe parcursul ultimilor decenii, în timp ce nivelul împrumuturilor gospodăriilor se păstrează ridicat în contextul european. Reprezentanții băncii centrale s-au numărat printre cei care au atenționat cu privire la riscul unei corecții puternice a prețurilor în cazul unui declin economic. În condițiile în care economia este așteptată să se contracte cu 4% în 2020 și șomajul să crească, companiile renunțând la personal pe fondul pandemiei de coronavirus, temerile cresc la acest capitol pe plan local.
