Aproape jumătate din populația României continuă să locuiască în gospodării supraaglomerate, potrivit datelor publicate de biroul de statistică al Uniunii Europene – Eurostat. Cu toate acestea, procentul scade de la an la an.
În 2019, 45,8% din populația României trăia în gospodării supraaglomerate. Aceasta este cea mai mare rată de supraaglomerare înregistrată al nivelul statelor membre ale UE și depășește considerabil media europeană estimată la circa 17%.
Letonia se află pe locul al doilea, 42,2% din populație confruntându-se cu această situație, iar locul al treilea este ocupat de Bulgaria (41,1%). Pe următoarele poziții se clasează Croația și Polonia, unde peste 37% dintre locuitori se confruntă cu problema supraaglomerării. Trebuie menționat însă și faptul că, în afară de Polonia, toate celelalte țări au și un număr de locuitori mult mai mic decât România.
Un alt aspect important de menționat este și acela că față de anul precedent, proporția celor care locuiesc în gospodării supraaglomerate este în scădere în toate cele cinci state de mai sus, inclusiv în România. Cea mai semnificativă îmbunătățire s-a înregistrat în Polonia (-1,6 pp).
Mai mult, în România rata supraaglomerării scade constant din 2010. Atunci, 52% din populația țării trăia în gospodării supraaglomerate.
Primul loc în top era ocupat de Letonia (55,7%), România se afla pe locul secund și era urmată de Polonia, Bulgaria și Ungaria. La nivel european, rata supraaglomerării era estimată la circa 19%.
Între timp, Ungaria a coborât de pe locul 5 pe locul 7 și s-a apropiat de media înregistrată în UE, iar în locul său a intrat în top Croația. Chiar și așa, din 2010 și până în 2019 rata supraaglomerării a scăzut în Croația de la aproape 44% la 38,5%.
Nu trebuie să pierdem din vedere nici faptul că mai mulți români locuiesc acum în gospodării considerate a fi mai mari decât este necesar decât în 2018. Practic, avansul a fost cu aproape 1% într-un singur an.
Cele mai mici rate de supraaglomerate se înregistrau în 2019, conform datelor oficiale, în Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta (3,7%) și în Olanda (4,8%).
Rata supraaglomerării prezentată de Eurostat este definită ca procent al populației care trăiește într-o gospodărie supraaglomerată. Se consideră că o persoană locuiește într-o gospodărie supraaglomerată, dacă gospodăria nu are la dispoziție un număr minim de camere egal cu:
- o cameră pentru gospodărie;
- o cameră pentru cuplu în gospodărie;
- o cameră pentru fiecare persoană în vârstă de 18 ani sau mai mult;
- o cameră pe pereche de persoane singure de același sex între 12 și 17 ani;
- o cameră pentru fiecare persoană între 12 și 17 ani, neinclusă în categoria anterioară;
- o cameră pe pereche de copii cu vârste sub 12 ani.
România, pe primul loc în UE când vine vorba de proprietari
Românii sunt în marea lor majoritate proprietari. Procentajul populației care trăiește în locuințe proprietate personală este de circa 96% în țara noastră, fapt care ne plasează pe primul loc la nivelul UE.
În Slovacia și Ungaria procentul ajunge la 91%, respectiv la 92%, în timp ce în țări precum Germania sau Austria mai puțin de jumătate din populație deține o locuință, chiria fiind preferată.
Cât despre prețurile locuințelor, cele mai noi date Eurostat sunt aferente trimestrului II din 2020 și arată că în timp ce în țări ca Luxemburg și Polonia s-au înregistrat majorări cu 13,3%, respectiv cu aproape 11% într-un an, în România avansul a fost mai redus, chiar dacă a depășit media europeană.
Prețurile locuințelor au crescut cu 6,6%, fapt ce a plasat țara noastră pe locul 10. De altfel, prețurile solicitate pentru locuințe în România rămân în continuare unele dintre cele mai scăzute din UE. La Paris metrul pătrat se vinde, de exemplu, cu peste 12.000 de euro, în București abia cu 1.400 de euro.
Mai avem însă de lucrat la capitolul locuințe noi. Stocul rezidențial rămâne la trei decenii de la Revoluție alcătuit preponderent din apartamente construite în timpul regimului comunist. Anul trecut, un procent de 14% din stocul total existent la nivel național era reprezentat de unitățile nou dezvoltate.
Sunt însă județe care s-au transformat în acest timp – 46% din locuințele din Ilfov sunt construite după 1990 și 22% dintre cele din Cluj sau Constanța sunt noi.
Numărul locuințelor finalizate este însă în creștere. În primele 9 luni din 2020 s-au terminat aproape 48.500 de locuințe la nivel național, potrivit datelor INS, cu circa 2.000 în plus, dacă ne raportăm la intervalul similar din 2019.
Volumul lucrărilor de construcții a înregistrat, de asemenea, anul trecut un avans important. Cele mai noi date publicate de Eurostat arată că în România s-a înregistrat un avans cu 17,3% în septembrie, dacă ne raportăm la intervalul similar din 2019. Aceasta a fost cea mai consistentă creștere de la nivel european. În același timp, în UE s-a putut observa o scădere cu aproape 3%.
Citește și: Introducerea noului plafon pentru TVA 5%, amânată până în 2022
