Ansamblul Giulești-Crângași-Constructorilor a fost gândit pentru ”a restructura fundamental” întreaga zonă limitrofă a lacurilor amenajate pe Dâmbovița.
În ansamblul Giulești-Crângași-Constructorilor (sursa foto Dragos Szekely), autoritățile comuniste plănuiau, în 1983, să construiască 13.675 de apartamente, în blocuri cu regim de înălțime variat, de la cinci până la 11 nivele. ”Construcțiile ce se vor realiza vor pune în evidență importanța pentru viitor a șoselei Crângași-Ciurel, arteră ce preia fluxurile de circulație peste zona căii ferate, făcând legătura centrului Capitalei cu zona de agrement a lacurilor Roșu-Ciurel”, scriau autorii unei broșuri de promovare a blocurilor construite în acea perioadă.
Cum stăteau lucrurile în 1983? ”Din cele 13.675 de apartamente prevăzute pentru etapa finală, s-au realizat 1.924 de apartamente în zona ICEM-Constructorilor, urmând ca în acest an (1983 – n.red) să fie date în folosință încă 4.604 apartamente. În continuare, pe lângă noile blocuri de locuințe, vor fi construite două școli generale, trei grădinițe,două creșe, un dispensar cu patru circumscripții sanitare, o spălătorie chimică Nufărul”, scriau autorii broșurii.
În plus, la parterul blocurilor de pe șoseaua Crângași, Constructorilor și strada Ceahlău era prevăzut să funcționeze magazine în suprafață de 12.000 de metri pătrați care, împreună cu alte spații comerciale din zonă, duceau aria comercială totală la 16.300 de metri pătrați. De asemenea, piața agroalimentară Crângași urma să fie extinsă și modernizată, ”spre a satisface în bune condiții cerințele numărului mare de locuitori ce se vor muta în acest impunător cartier”. Planul era ca 45.000 de oameni să locuiască în acest ansamblu.
Încă de pe atunci, podul Grant, recent dat în folosință la acel moment, era un reper al zonei, alături de stadionul Giulești, inaugurat în 1939. ”Azi, când noul pod Grant este realizat, când bulevardul subteran al metroului înaintează fără răgaz spre această zonă, când la suprafață se clădește într-un ritm atât de frenetic, realitatea ne obligă să constatăm că depășește chiar și cea mai bogată fantezie”, arătau autorii broșurii. ”Este realitatea nouă a Bucureștiului nostru drag, care întinerește în fiecare zi.”
Cum au evoluat prețurile
Când spui Giulești, multă lume se gândește la echipa de fotbal Rapid București și mai puțină la aspectele imobiliare ale zonei. Din această din urmă perspectivă, a locuințelor, de-a lungul vremii, zona nu a mai fost tratată ca un ansamblu unitar, așa cum a fost gândit de autoritățile comuniste, ci a fost împărțită în mai multe cartiere.
Astfel, potrivit datelor Imobiliare.ro, prețurile apartamentelor din Giulești au cunoscut vârful în perioada de boom, în martie 2008 o garsonieră costând, în medie, nu mai puțin de 77.455 de euro (preț cerut de proprietar), în timp ce un apartament cu două camere – 105.391 de euro. În mai 2014, prețurile cerute pentru aceste tipuri de locuințe erau 42.630 euro, respectiv 50.568 euro. Aceste prețuri sunt cu 45%, respectiv 52% mai mici decât în martie 2008.
În Crângași, locuințele ”comuniste” erau și încă sunt mai scumpe decât în Giulești. Potrivit datelor Imobiliare.ro, o garsonieră costa, în martie 2008, aproape 86.000 de euro (preț mediu, cerut de proprietar), un apartament cu două camere – 119.657 de euro, iar unul cu trei camere avea un preț de 140.383 euro. În mai 2014, aceste prețuri scăzuseră la 34.750 de euro, 49.302 de euro, respectiv 62.897 de euro. Aceste prețuri sunt cu 60%, 59% respectiv 55% mai mici decât în martie 2008.
