„Orașul de 15 minute” este un concept din ce în ce mai discutat, care ar putea răspunde mai eficient necesităților zilnice, cum ar fi munca, cumpărăturile, educația, îngrijirea sănătății și petrecerea timpului liber. Toate aceste activități cotidiene ar trebui să fie la doar 15 minute distanță.
Conceptul urban a fost dezvoltat de Carlos Moreno, în prezent profesor la Universitatea Sorbona din Paris. Totuși, ideea de a construi orașe astfel încât majoritatea necesităților zilnice să fie situate cât mai aproape a fost abordată și de alți specialiști din domeniu, ca soluție pentru un mediu cât mai sustenabil.
Această viziune ecologică și inovatoare, care a generat dezbateri și critici aprinse privind libertățile individuale, ar putea schimba planurile urbanistice în viitor? Și, dacă da, atât oamenii, cât și experții din domeniu își pun o serie de întrebări.
Care sunt avantajele și dezavantajele orașului de 15 minute?
Avantajele orașului de 15 minute
- Posibilitatea de a te deplasa pe jos către orice destinație: loc de muncă, educație, cumpărături, servicii medicale, divertisment. Spațiile rezidențiale și cele comerciale se vor regăsi în același cartier/modul.
- Grija față de mediu prin reducerea dependenței de mașini.
- Creșterea conexiunilor sociale dintre rezidenții unui cartier.
Dezavantajele orașului de 15 minute
- Creșterea costurilor locuințelor.
- Costuri mai mari pentru infrastructură.
- Posibilitatea limitării opțiunilor în alegerea educației , spre exemplu (în condițiile în care rezidenții vor trebui să înscrie copiii doar în instituțiile de învățământ din acel modul).
Cum s-ar putea schimba viețile noastre în viitor? Ce spun arhitecții?
Experții subliniază că, pentru a crea orașe mai durabile, este foarte importantă „educația fiecăruia față de excesele pe care le facem”.
„Un oraș de 15 minute, din punctul meu de vedere, rezolvă într-adevăr toate problemele legate de aglomerare urbană (…) dar, până la urmă, e un nucleu și trebuie să te gândești ce faci cu mai multe nuclee, ce faci cu comunicarea pe care o ai sau nu o ai și asta cumva a pus conceptul într-o stare latentă în ultimele decenii. Au fost destul de multe teorii apărute după anul 2000. Ideea este că, surprinzător, datorită pandemiei și digitalizării, subiectul a fost readus în prim-plan. Lumea a conștientizat că putem să lucrăm de acasă, iar în momentul în care ești la 15 minute pe jos de orice punct care te interesează, bineînțeles că lucrurile se relaxează puțin”, declară arhitectul Mirel Drăgan.
Cu toate că acest model urbanistic rezolvă principiile ce țin de proximitate, ecologie, solidaritate și participare la viața comunității, nu trebuie să omitem și aspectele legate de situațiile care ar putea apărea. „Aici va apărea o altă problemă, legată de competiție sau de așteptările ridicate ale locuitorilor din modulul respectiv. Spre exemplu, în modulul meu este o școală unde nu sunt cei mai buni învățători, profesori ș.a.m.d., dar, în alte două module, mai departe, este una bună (…) și atunci încep să apară exact aceleași probleme pe care le avem acum. Până la urmă, toate astea țin de mai mulți actori”, declară arhitectul.
Adevărul este că ne confruntăm cu o aglomerare urbană, iar timpul de la lucru până acasă poate dura uneori o oră sau chiar mai mult. Drept urmare, dezvoltatorii imobiliari, conștienți de direcția în care se îndreaptă orașele viitorului, caută să construiască ansambluri rezidențiale bazate pe principiile de locuire smart.
Acest concept de planificare urbană ridică mari semne de întrebare privind costurile construirii. În cadrul conferinței Imobiliare.ro HUB 2024, dezvoltatorii imobiliari au dezbătut posibilitatea implementării noului model urbanistic atât din perspectiva sustenabilă, cât și cea pragmatică – privind costurile.
Bogdan Bălașa, director general HILS Development: „Suntem pe locul 19 din aproape 1000 de orașe monitorizate, cu cel mai mult timp pierdut în trafic (…) Deci, undeva la 4 zile din an pierdem în trafic degeaba și bineînțeles că acest lucru conduce și la poluare. Poluarea, care știm cu toții că afectează foarte mult calitatea vieții. Mai mult decât atât, specialiștii spun că aceasta reduce durata vieții cu unul până la doi ani, în funcție de orașul în care trăiești. Dacă cei mai mulți dintre noi își găsesc facilitățile și serviciile de care au nevoie în proximitatea casei (…), avem mai mult timp pentru noi, pentru familiile noastre, pentru ceea ce ne place. Deci, conceptul promovat de Carlos Moreno este unul real și cred că are legătură cu orașul viitorului.”
Sunt românii dispuși să plătească prețul locuințelor din orașele de 15 minute?
Ovidiu Șandor, fondator Mulberry Development, susține că lumea este pregătită să plătească pentru astfel de cartiere: „Cred că trebuie să ieșim din etapa în care vorbim de preț mediu pe metru pătrat, pentru că, în primul rând, ce vindem noi nu sunt metri pătrați. Nu vindem țesătură la rolă, ci vindem soluții de locuire. Deci, cred că și pentru educarea publicului e important să înțeleagă acest lucru. Da, prețul mediu este de aproximativ 1500 de euro pe metru pătrat, dar pentru un proiect de calitate, prețul mediu ajunge altundeva.”
Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Sales One United Properties: „Faptul că dezvoltatorii reușesc să construiască pentru aceste comunități facilități precum școli, grădinițe, spații comune educaționale sau spații de evenimente, piscine (…) nu înseamnă că acești oameni trebuie să le și folosească, dacă nu își doresc. Depinde de noi. Sunt trei componente care ar trebui să creeze un ‘împreună’, și fiecare are rolul său extrem de important și esențial ca aceste comunități să existe. Dacă eu, din poziția de client, ar trebui să îmi cunosc vecinii pentru că așa vreau, atunci o voi face (…) Totul este despre cum interacționezi cu vecinii. Și atunci trebuie să existe voință și din partea noastră. Acum 30 de ani, te jucai în fața blocului și te împrieteneai cu ceilalți pentru că nu aveai internet.”
În urmă cu două decenii, mai mulți oameni trăiau în mediul rural decât în zonele urbane. Dar trendul s-a schimbat și aproximativ 56% din populația globală trăiește acum în orașe, iar numărul continuă să crească.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, două treimi din cele aproximativ 10 miliarde de oameni care vor locui pe pământ până în anul 2050 vor trăi în zone urbane.
