În ciuda dificultăților create de epidemia de Covid-19, anul 2021 a fost caracterizat, per ansamblu, de o evoluție pozitivă din punctul de vedere al vânzărilor de proprietăți imobiliare, atât comparativ cu 2020, cât și cu 2019.
Potrivit celui mai recent raport Market360 lansat de Imobiliare.ro., prețurile proprietăților rezidențiale la nivel național, au înregistrat, în ultimul trimestru din 2021, majorări ale sumei medii solicitate la vânzarea unui apartament. Descarcă aici cel mai nou raport.
Iată cum arată acest clasament al prețurilor apartamentelor în funcție de zone, în fiecare dintre cele opt mari orașe ale țării monitorizate de portal:
București: În Capitală, cele mai scumpe apartamente pot fi găsite, în mod firesc, în arealul central și ultracentral, unde valoarea medie de listare se cifrează la 2.378 de euro pe metru pătrat util, după un avans trimestrial de 2,4% și unul anual de 6,8%. În zonele semicentrale, o asemenea locuință este scoasă la vânzare pentru 1.738 de euro pe metru pătrat, după un plus de 0,3% la trei luni și, respectiv, 10,3% la 12 luni. La periferia orașului, prețul mediu solicitat de vânzători este 1.426 de euro pe metru pătrat util, în scădere cu -0,2% față de trimestrul anterior și, respectiv, în creștere cu 10,5% față de T4 2020.
Cluj-Napoca: În orașul de pe Someș, apartamentele scoase la vânzare în zona centrală și cea ultracentrală costă, în medie, 2.455 de euro pe metru pătrat util, după ce au consemnat un avans trimestrial de 3,9% și unul anual de 12,8%. În arealul semicentral, o locuință la bloc are o valoare medie de listare de 2.208 euro pe metru pătrat (+4,6% la trei luni și, respectiv, +15,2% la 12 luni). În cartierele mărginașe ale orașului, pretențiile vânzătorilor se situează la 1.903 de euro pe metru pătrat util, în creștere cu 5,7% față de cele trei luni anterioare și, respectiv, cu 13,5% față de perioada similară din 2020.
Timișoara: În orașul de pe Bega, locuințele din arealul central și ultracentral pot fi achiziționate, în medie, cu 1.500 de euro pe metru pătrat util, după un avans de 1,6% la trei luni, și, respectiv, 1,6% la 12 luni. În zonele semicentrale, un apartament este disponibil spre vânzare cu 1.340 de euro pe metru pătrat, după o creștere de 1% la trei luni și, respectiv, 5,6% la 12 luni. La periferia orașului, prețul mediu solicitat de vânzători se cifrează la 1.328 euro pe metru pătrat util, în creștere cu 1,5% față de trimestrul anterior și, respectiv, cu 5,1% față de T4 2020.
Iași: În orașul din nord-estul țării, apartamentele din zona centrală și cea ultracentrală au o valoare medie de listare de 1.708 de euro pe metru pătrat util, după un avans trimestrial de 3,5% și unul anual de 11,5%. În arealul semicentral, o asemenea locuință este scoasă la vânzare pentru 1.184 de euro pe metru pătrat, după o creștere de 3% la trei luni și, respectiv, 8% la 12 luni. În cartierele mărginașe, suma medie solicitată de proprietari este 1.161 de euro pe metru pătrat util, în creștere cu 2,6% față de trimestrul anterior și, respectiv, cu 8,1% față de T4 2020.
Constanța: În orașul din sud-estul țării, apartamentele scoase la vânzare în arealul central și ultracentral costă, în medie, 1.467 de euro pe metru pătrat util, în condițiile unui recul trimestrial de -0,9% și, respectiv, o creștere anuală de 10,1%. În zonele semicentrale, o asemenea locuință are un preț mediu solicitat de 1.433 euro pe metru pătrat, după un plus de 1,7% la trei luni și, respectiv, 10,8% la 12 luni. La periferia orașului, prețul mediu solicitat de vânzători ajunge la 1.231 de euro pe metru pătrat util, în creștere cu 2,5% față de trimestrul anterior și, respectiv, cu 8,2% la 12 luni.
Brașov: În orașul de la poalele Tâmpei, locuințele din zona centrală și ultracentrală au o valoare medie de listare de 1.600 de euro pe metru pătrat util, după un avans de 4,8% la trei luni și, respectiv, 20,8% la 12 luni. În cartierele semicentrale, un apartament poate fi achiziționat cu 1.415 de euro pe metru pătrat, după un plus de 3,5% la trei luni și, respectiv, 16,1% la 12 luni. În cartierele mărginașe, prețul mediu solicitat de vânzători ajunge la 1.377 de euro pe metru pătrat util, în creștere cu 3,1% față de trimestrul anterior și, respectiv, cu 15,4% față de T4 2020.
Oradea: În orașul din nord-vestul țării, apartamentele din arealul central și ultracentral pot fi achiziționate, în medie, cu 1.186 de euro pe metru pătrat util, după o creștere de 4% la trei luni și, respectiv, una de 8,6% la 12 luni. În zonele semicentrale, suma medie solicitată pe acest segment de piață se situează la 1.155 euro pe metru pătrat, după un avans trimestrial de 1,3% și, respectiv, unul anual de 8,7%. La periferia orașului, prețul mediu solicitat de către proprietari este 1.117 de euro pe metru pătrat util, în scădere cu -2,8% față de trimestrul anterior și, respectiv, în creștere cu 4,8% față de perioada similară a anului anterior.
Craiova: În capitala Olteniei, vânzătorii de apartamente din zona centrală și ultracentrală solicită, în medie, 1.563 de euro pe metru pătrat util, în condițiile unui avans trimestrial de 14% și, respectiv, unuia anual de 13,8%. În zonele semicentrale, valoarea de listare pentru o asemenea locuință este 1.302 de euro pe metru pătrat, după un plus de 0,5% la trei luni și, respectiv, 12,3% la 12 luni. În cartierele de la periferie, prețul mediu solicitat ajunge la 1.351 de euro pe metru pătrat util, în scădere cu -1,3% față de T2 2021 și, respectiv, în creștere cu 10,5% față de T4 2020.
Faptul că prețurile locuințelor au reușit să-și mențină o traiectorie ascendentă pentru mai bine de 12 luni, în ciuda contextului dificil creat de epidemia de Covid-19, demonstrează că piața este susținută de o cerere solidă.
Când vine vorba despre perspectivele de viitor, potrivit raportului Market360 lansat de Imobiliare.ro., jucătorii din piață se așteaptă ca tendința de creștere să se mențină și în restul anului, date fiind scumpirile materialelor de construcții, în corelație cu dificultățile întâmpinate în dezvoltarea unor noi proiecte imobiliare. Acești factori specifici domeniului imobiliar trebuie corelați cu aspecte social-economice, cum ar fi scumpirile alimentelor și din domeniul energiei, care au potențialul de a limita puterea de cumpărare a populației.
