Românii sunt în marea lor majoritate proprietari. Procentajul populației care trăiește în locuințe proprietate personală este de circa 96% în țara noastră, fapt care ne plasează pe primul loc la nivelul Uniunii Europene. În același timp, aproape jumătate din populație trăiește în gospodării supraaglomerate, arată cele mai noi date publicate de Eurostat, fapt care ne poziționează, din păcate, tot în fruntea clasamentului european.
La nivelul UE, aproximativ 17% din populație locuiește în gospodării supraaglomerate, deci cu un numărul de camere insuficient în comparație cu numărul membrilor gospodăriei. Cel mai mare procent în rândul statelor membre este înregistrat în România, conform datelor Eurostat aferente anului 2018. Astfel, 46,3% dintre români trăiesc în astfel de condiții, țara noastră fiind urmată îndeaproape de Letonia, Bulgaria, Croația și Polonia.
Rata de supraaglomerate s-a redus ușor în statele unde reprezintă o problemă gravă, iar cel mai semnificativ progres s-a înregistrat în cazul Poloniei unde a scăzut cu 1,3 puncte procentuale. Și în România s-a putut observa o scădere, de la 47% în 2017 la 46,3% în 2018. Excepție a făcut însă Letonia, unde situația s-a înrăutățit.
Citește și: Aproape jumătate dintre locuitorii orașelor din România trăiesc în imobile mai vechi de 34 de ani – STUDIU
Important de menționat este și faptul că circa 7% din populația României trăiește în locuințe subocupate, deci pe proprietăți mai mari decât ar fi necesar.
La nivel european, statele unde problema supraaglomerării aproape că nici nu există sunt Cipru și Irlanda. În cazul lor, mai puțin de 3% din populație se confruntă cu o astfel de situație.
Copiii și tinerii sunt mai afectați de această problemă față de bătrâni. Aproape un sfert dintre cei cu vârste de cel mult 18 ani locuiesc în gospodării supraaglomerate, conform celor mai noi date Eurostat, față de nici 7% din persoanele de cel puțin 65 de ani.
Gospodăriile supraaglomerate pot ridica o serie de probleme mai ales în contextul actual când părinții au ajuns, de exemplu, să lucreze de acasă din cauza pandemiei de COVID-19 în aceleași camere în care copiii lor se joacă. Mai mult, un astfel de mediu supraaglomerat poate prezenta un risc mai ridicat de răspândire a virusului.
Citește și: România, pe primul loc în UE. Avans semnificativ la nivelul lucrărilor de construcții în februarie
Citește și: Studiu de caz – Exemplul suedez. Evoluția pieței imobiliare din țara care a refuzat să se supună COVID-19