Datele centralizate de Analize Imobiliare indică faptul că prețurile solicitate pentru proprietățile rezidențiale din România (apartamente și case) s-au stabilizat în perioada iulie-septembrie, consemnând o creștere ușoară, de 0,3%, față de trimestrul anterior. În mod similar, prețurile de tranzacționare ale locuințelor au cunoscut un avans de doar 0,1% în al doilea trimestru, conform Institutului Național de Statistică.
Prețurile cerute pentru proprietățile rezidențiale din România au fost cu 4,6% mai mari în al treilea trimestru față de anul trecut, în scădere de la 7,6% trimestrul anterior, iar prețurile tranzacțiilor au crescut cu 6,6%, comparativ cu 8,1 % în al doilea trimestru. Creșterea medie anuală a prețurilor locuințelor în UE a fost de 4,7%.
Cererea a crescut cu 14% față de cele 3 luni anterioare, iar volumul imobilelor vândute a depășit cu 1,5% perioada similară din 2019
Intenția de achiziție s-a îmbunătățit în perioada iulie – septembrie, după scăderea consemnată în cel de-al doilea trimestru al anului. 155.000 de potențiali cumpărători au căutat, pe Imobiliare.ro, apartamente și case în cele mai mari șase centre regionale ale țării, un avans de 14% față de cele trei luni anterioare.
Deși cererea și-a revenit gradual în ultimele luni, ea nu a recuperat, totuși, integral diferența față de perioada similară din 2019, care se situează la -12%.
Apartamentele au consemnat cea mai semnificativă scădere a interesului, iar cererea pentru case și terenuri, deși a scăzut în martie-aprilie, și-a revenit mult mai repede și a crescut într-un ritm mai alert decât cea pentru apartamente.
De remarcat și faptul că, dintre cele șase orașe mari, Bucureștiul a recuperat cea mai mare parte din cumpărătorii interesați de achiziția unei locuințe (85%), în timp ce Cluj-Napoca a
recuperat cel mai puțin (65%).
Conform ANCPI, numărul de imobile vândute în acest an, în ianuarie – septembrie, este similar cu aceeași perioadă a anului anterior. Bucureștiul și județul Ilfov sunt piețele cu cea mai puternică activitate de tranzacționare, reprezentând 24% din totalul la nivel național, în timp ce principalele șase județe cumulează aproape jumătate.
Deși livrările de locuințe și autorizările de noi proiecte au încetinit, construcțiile au continuat într-un ritm alert
Pe piața nouă, marea majoritate a dezvoltatorilor nu au fost afectați de Covid-19 și au accelerat construcțiile în desfășurare și vânzarea unităților locative. Sectorul românesc de construcții a înregistrat creșteri în fiecare lună din martie încoace, iar în august România a înregistrat cel mai intens ritm de creștere a activităților în construcții la nivelul UE: +12,4% față de anul anterior.
Pe de altă parte, în trimestrul al doilea au fost finalizate în întreaga țară 14.800 de unități locative, nivel similar atât cu trimestrul întâi, cât și cu perioada similară din 2019, potrivit
INS. Totuși, pentru că în perioadele similare din anii anteriori aveau loc creșteri semnificative ale livrărilor în T2 față de T1, putem considera ca avem de fapt o încetinire la acest capitol.
Numărul autorizațiilor emise a fost cu 21% mai scăzut în T2 2020 față de perioada similară din 2019, conform INS, ceea ce indică o posibilă scădere a ofertei pe nou în anii imediat
următori. Rămâne de văzut evoluția acestui indicator în continuare, mai ales în trimestrul al treilea – perioada din an când, în mod tradițional, se eliberează cele mai multe autorizații.
Conform Analize Imobiliare, în T3 2020 au existat la vânzare aproximativ 10.000 de apartamente: 4% pe segmentul cu preț scăzut (sub 1.000 de euro pe metru pătrat util), 48% pe cel cu preț mai scăzut decât media (1.000-1.400 de euro pe metru pătrat), 34% pe segmentul de preț mai ridicat decât media (1.400-2.000 de euro pe metru pătrat), iar 14% pe cel cu preț ridicat (peste 2.000 de euro pe metru pătrat util); prețurile nu
includ TVA.
O inițiativă legislativă importantă, care va contribui la ajustarea prețurilor și la regândirea strategiilor pentru dezvoltările din anii următori, a trecut în aceste zile de votul Camerei Deputaților. Este vorba despre extinderea plafonului redus de TVA 5% pentru locuințele cu o suprafață utilă de maximum 120 de metri pătrați, care nu depășesc 140.000 de
euro. Estimăm că eventualul efect negativ al unui dezechilibru al prețurilor cauzat de trecerea la noul plafon va fi compensat de extinderea ofertei de locuințe din care potențialii
cumpărători vor putea alege începând cu anul viitor.
Dorel Niță
Head of Data and Research Imobiliare.ro, coordonator Analize Imobiliare
