Light Dark

Transformarea programului Prima Casă ar putea fi chiar mai radicală în noua formulă. În ultima ședință de Guvern, ordonanța de urgență care viza inițiativa Noua Casă a fost adoptată în primă lectură, dar a fost și modificată. Iată ce implică acum.

Proiectul de Ordonanță de Urgență propus de Ministerul Finanțelor care viza transformarea vechiului program Prima Casă, înlocuit, cel puțin pe hârtie, de O familie, O casă, care nu a fost însă funcțional până acum la nivelul pieței, a fost inclus pe ordinea de zi în ședința de Guvern de la sfârșitul săptămânii trecute.

Încă de la început, inițiativa Noua Casă a desființat latura socială accentuată prin O familie, O casă, inclusiv prevederile legate de plafoanele de venit pentru beneficiari, de 4.500 de lei individual sau împreună cu soțul/soția, respectiv de 7.000 de lei pentru familiile cu cel puțin un copil, dar și facilitățile pentru persoanele care fac parte de grupurile vulnerabile.

O altă diferență majoră din proiectul de OUG publicat inițial de Ministerul Finanțelor era cea de ridicare a plafonului de preț pentru proprietățile care pot fi cumpărate cu avans de 5% la 100.000 de euro, în cazul locuințelor noi. Valoarea finanțării ar fi fost de 95.000 de euro. Creditele acordate pentru această categorie de locuințe ar fi urmat să fie garantate de stat în procent de cel mult 60%, în timp ce pentru celelalte categorii de locuințe, unde prețul maxim era de 70.000 de euro și valoarea finanțării garantate de 66.500 de euro, procentul scădea la 50%.

În briefingul de presă susținut după ședința de Guvern, șeful Cancelariei Prim-Ministrului – Ionel Dancă, a anunțat însă un plafon chiar și mai mare pentru locuințele noi, de 140.000 de euro.

“S-a majorat plafonul pentru credite pentru achiziția de locuințe noi de la 70.000 de euro la cel puțin 140.000 de euro cu o valoare a garanției de 80% din valoarea creditului. Este o modificare substanțială, radicală, care are în vedere dezvoltarea sectorului imobiliar, inclusiv pentru locuințele de până la 120 de metri pătrați, astfel încât cei care au posibilitatea și doresc să acceseze o astfel de facilitate să poată achiziționa și apartamente mai mari decât cele care sunt în prezent pe piață, prin programul Prima Casă”, a explicat Dancă. (în video: min 12.58)

Ordonanța a fost adoptat în primă lectură, urmând ca, după primirea avizului de la Consiliul Legislativ să fie adoptată în formă finală în ședința următoare de Guvern.

Prima Casă – O familie, O casă – Noua Casă, o scurtă cronologie

Programul Prima Casă a fost lansat în 2009 pentru a salva piața imobiliară din criză, iar până la sfârșitul lunii mai a acestui an au fost acordate prin intermediul său 296.379 promisiuni și contracte de garantare în valoare de 26,6 miliarde de lei.

Încă de la începutul lui 2019 s-a discutat, însă, intens despre modificare programului pentru a pune mai mult accent pe latura sa socială. În februarie, fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, menționa posibile schimbări care ar fi urmat să vizeze suprafața locuințelor care ar fi putut fi cumpărate prin Prima Casă, dar și nivelul veniturilor celor care ar fi putut să acceseze programul.

Spre sfârșitul lunii, tot el anunța că nu vor fi realizate, până la urmă, modificări și că întreaga discuție a fost bazată pe propuneri venite din partea reprezentanților BNR.

Lansarea oficială a programului Prima Casă 2019 a fost anunțată la începutul lunii martie de reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), plafonul total fiind de 2 miliarde de lei. În mai, se vorbea, iar, despre modificarea și extinderea Prima Casă printr-un nou program propus de Liviu Dragnea, numit O familie, O casă.

În vară apăreau și propunerile pentru măsuri precum introducerea unui prag de venit pentru beneficiari, dar și a unui preț maxim pentru locuințele care ar urma să fie cumpărate prin intermediul programului. Proiectul legislativ a fost inițiat de Eugen Teodorovici și înregistrat la Senat pentru dezbatere în 2 septembrie. Pe 18 septembrie era deja adoptat de Senat și trimis la Camera Deputaților.

În octombrie, Teodorovici spunea că proiectul a fost elaborat și cu intenția de a-i încuraja pe români să adopte copii, dar și pentru a sprijini grupurile vulnerabile. Tot atunci, erau introduse o serie de prevederi care implicau direct aceste persoane.

În 10 martie 2020, proiectul „O familie, o casă” a fost adoptat de Camera Deputaților, fără niciun vot „contra”. Iar la începutul lunii aprilie, în plină perioadă de lockdown, a fost promulgat de președinte.

Actualul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a lăsat să se înțeleagă, însă, încă de la începutul anului 2020 că O familie, O casă, în forma respectivă, nu era de interes pentru noul Guvern și că programul care ar fi urmat să înlocuiască Prima Casă ar fi avut nevoie de noi modificări. A urmat un lung schimb de declarații între acesta, premier și Teodorovici.

La începutul lunii iulie, Ludovic Orban și Florin Cîțu făceau noi declarații pe acest subiect și subliniau necesitatea modernizării programului Prima Casă. În același timp, Prima Casă funcționa cu plafon de 2 miliarde de lei și 23% din bani erau deja cheltuiți, dar se ofereau doar garanții aferente solicitărilor făcute înainte de 6 aprilie 2020, când a fost promulgat programul O familie, O casă.

Câteva zile mai târziu, președintele FNGCIMM, Cristian Păun, anunța la un post de televiziune că Prima Casă va deveni O Nouă Casă, o inițiativă care nu va mai pune accent pe latura socială, și va fi deblocat în două săptămâni, cu noi prevederi care vor influența direct activitatea dezvoltatorilor și vor impune o serie de condiții pentru ca locuințele lor să poată fi cumpărate printr-un astfel de credit.

„Statul a început să fie mai atent la proiectele pe care le dezvoltă prin acest program. E și normal să se întâmple așa pentru că vedem tot felul de proiecte imobiliare care nu au conexiune la rețea de canalizare, făcute în mijlocul câmpiei și, apoi, să se descurce locuitorii cu transportul în comun și cu toate treburile acestea”, a declarat președintele FNGCIMM.

„Programul setează niște priorități ale statului pe această zonă a locuințelor cu această caracteristică, locuințe pentru tineri. Haideți să nu mai oferim tinerilor orice cutiuță din aceasta lipsită de orice facilități sau care ulterior dovedește a avea tot felul de probleme – fie distanța, fie lipsa unor școli și așa mai departe”, a ținut el să sublinieze.

Alte câteva zile mai târziu, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de Ordonanță de Urgență, în care nu era însă făcută nicio referire la activitatea dezvoltatorilor, așa cum anunțase Păun.

Pe lângă eliminarea facilităților propuse în O familie, O casă pentru familii și pentru persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile, Noua Casă a crescut și prețul maxim de achiziție la cel mult 100.000 de euro, cu valoarea finanțării garantate de maximium 95.000 de euro, pentru locuințe noi și consolidate recent, și l-a păstrat la 70.000 de euro, cu valoarea finanțării garantate de 66.500 de euro, pentru celelalte categorii de locuințe. S-a propus, totodată, eliminarea finanțării pentru construcția de locuințe, dar și pe componenta de upgrade, la care au apelat mai puține persoane în ultimii ani. MAI MULTE DETALII AICI

După ședința de Guvern în care a fost prezentată inițiativa Noua Casă, plafonul pentru locuințele noi care pot fi cumpărate cu avans 5% a ajuns de la 100.000 de euro la 140.000 de euro, iar valoarea finanțării garantate de la 60% la 80%.

În paralel apare Fondul de Solidaritate “Locuințe pentru tinerii români”

O altă propunere legislativă a apărut, recent, la Senat, inițiatorii săi fiind membri PSD. Prin intermediul său, ar putea fi înființat, cu bani proveniți de la firmele cu profit de cel puțin 1 milion de lei, un fond special prin care tinerii ar putea să obțină avansul pentru o locuință, dacă îndeplinesc o serie de criterii de eligibilitate.

În primul rând, trebuie să aibă vârste sub 35 de ani și să fie căsătoriți. Gravidele și familiile care au deja un copil ar urma să aibă un avantaj în procesul de selecție. Prioritate este dată, în schimb, familiilor cu cel puțin doi copii.

Solicitările familiilor care vor să se stabilească în mediul rural, în care cel puțin unul dintre cei doi soți se încadrează în următoarele categorii profesionale au, de asemenea, prioritate – medici/asistenți medicali, cadre didactice, zootehniști, agronomi sau absolvenți de institut teologic.

Suma maximă care ar putea fi accesată din fond ar urma să reprezinte până la 15% din valoarea locuinței, dar nu mai mult de 15.000 de euro, iar banii ar urma să fie returnați abia după șase ani, în rate lunare egale, eșalonat pe 10 ani. Ratele aferente avansului și cele aferente creditului efectiv luat pentru casă nu trebuie să depășească 1/3 din veniturile familiei. AFLĂ MAI MULTE DETALII

Citește și: Evoluția prețurilor apartamentelor în luna iunie: scăderi au avut loc doar în două centre regionale

Citește și: Proiectul rezidențial – de la machetă la șantier. În câți ani navighează un dezvoltator hățișul birocratic și care sunt marile obstacole pe care le întâlnește pe drum

Citește și: 20 de lucruri pe care trebuie să le știi despre evoluția pieței imobiliare în lunile de pandemie