În vreme ce încă visam frumos de sărbători, trimiteam mesaje de felicitare și făceam poze pe partiile de ski, ne-am trezit că Guvernul a decis amânarea până în 2022 pentru introducerea cotei reduse de 5% la achiziția locuințelor noi.
Știrea a căzut ca un trăznet și actorii pieței s-au grăbit să taxeze decizia Guvernului, care “lovește puternic piața imobiliară”. Într-o piață altfel netransparentă, am aflat că sunt “foarte, foarte mulți”, poate chiar “mii de români” care au semnat contracte și au plătit un avans în baza acestei legi, că s-au investit deja “sute de mii de euro” în “zeci de proiecte” care au fost reconfigurate sau au fost chiar demarate de la zero (în doar trei luni) și așa mai departe. Chiar Guvernul a scos din joben o estimare grosieră, suma de 200 de milioane de lei reprezentând impactul negativ în veniturile din TVA, dacă ar fi încasat TVA de 5%.
Personal, cred că reacțiile ignoră imaginea pozitivă actuală (dar și a ultimilor 7 ani) a pieței rezidențiale și exclud din analiză situația sanitară și efectele ei negative asupra economiei și categoriilor sociale afectate.
Într-o ordine aleatorie, am punctat câteva aspecte care nu au fost discutate:
- președintele a aprobat proiectul de lege, în plină campanie electorala pentru parlamentare, deși avea avizul negativ al Guvernului
- în ședinta de guvern din 30 decembrie au fost adoptate și alte ordonanțe pentru descurajarea efectelor sociale negative ale pandemiei, cu efecte pozitive (și mai mari) asupra pietei imobiliare. Bineînțeles, ma refer la măsurile pentru acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit (amânarea pentru o perioadă de maximum 9 luni a plații ratelor la bancă)
- piața imobiliară a traversat un an 2020 foarte bun, în ciuda pandemiei, excepțiile notabile (și cunoscute) fiind sectoarele retail și office, precum și închirierile de unități rezidențiale:
– prețurile cerute pentru apartamente au avut o evoluție pozitivă, în creștere cu 2,2% în decembrie 2020 față de perioada comparativă din 2019 (sursa Imobiliare.ro)
– piața de investiții imobiliare în România a atins 900 de milioane de euro, în creștere cu 40% față de 2019 (sursa JLL, Colliers)
– de la începutul anului trecut și până în luna noiembrie s-au vândut la nivel național 525.450 de imobile, în creștere față de 2019 când, în intervalul ianuarie-noiembrie, s-au tranzacționat 489.690 de imobile (sursa ANCPI)
-în primele nouă luni ale anului trecut au fost finalizate 48.490 locuințe, în creștere cu 2.053 față de perioada similară a anului precedent (sursa INS)
-în primele zece luni ale anului trecut, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 18% (serie brută), fata de perioada 1.I-31.X.2019 (sursa INS)
-la final, să nu uităm că 2020 vine după alți ani de creștere susținută a pieței
- impactul legii este marginal, aproximativ 3.000 de locuințe, într-un total de peste 100.000 de locuințe vândute anual în România
- impactul legii este disproporționat: este mai mare în proiectele premium din marile orașe, mai scăzut în cele mass-market și nu are nicio influență în segmentul low-market sau în majoritatea localităților țării
- comparațiile cu alte țări, strict pe diferențele de TVA la achiziția de locuințe noi, sunt doar exerciții de raportare, dacă lipsesc alte sisteme de referință. De exemplu, unele țări europene cu TVA redus la achiziția unor categorii de locuințe (Ungaria 5%, Polonia 8%) au excedent bugetar, într-o perioadă în care România are deficit. Mai mult, în cazul Ungariei TVA-ul standard este de 27%, în Polonia este 23%, pe când la noi este “doar” 19%. De asemenea, sunt țări în care chiar dacă se aplică TVA standard și la achiziția de imobile noi (exemplu Olanda 21%), există alte facilități, precum posibilitatea de a deduce dobânda plătită pentru creditul contractat din venitul impozabil, pentru proprietatea declarată ca reședință.
Nimic din ce face Guvernul nu este emoțional, ci are în spate obiectivul fundamental de a “asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social”. Așadar, nu cred ca Guvernul trebuie judecat pentru amânarea aplicarii TVA 5%, ci pandemia.
Citește și: Amânarea introducerii noului plafon pentru TVA 5%, văzută prin ochii unui investitor străin
