Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a făcut noi declarații cu privire la viitorul programului Prima Casă. Și de această dată, anunțul său a generat reacții vehemente din partea opoziției.
Cîțu a subliniat încă o dată că Prima Casă a fost o inițiativă pentru a contracara criza și că, la un deceniu de la lansare, economia nu mai întâmpină dificultăți. Astfel, Ministrul Finanțelor pune, în continuare, la îndoială utilitatea programului în condițiile actuale.
„Deja plafoanele pentru 2020 sunt acolo, ne uităm la el dacă face beneficii în societate așa cum este el structurat astăzi, este un program care a apărut când economia avea nevoie de susținere, astăzi economia nu este în criză, deci nu știm dacă mai e nevoie în această formă”, a declarat Cîțu, potrivit Agerpres.
El a menționat, totodată, că în ultima perioadă se poate observa o tranziție a cumpărătorilor de la împrumuturile realizate prin intermediul programului către alte tipuri de credite. „Se pare că acest program nu este cel care susține singur această piață. Vom lua o măsură cu acest program cât de curând”, a mai adăugat Ministrul Finanțelor.
În contextul anunțului făcut de Cîțu, fostul secretar general al PSD, Mihai Fifor, a publicat o declarație pe Facebook în care acuza guvernul că vrea să oprească programul prin subfinanțarea sa. El a pus în discuție și impactul pe care ar putea să îl aibă noile decizii nu doar asupra tinerilor, ci și asupra sectorului construcțiilor.
„Guvernul PNL a alocat pentru programul Prima Casă doar 200 de milioane de lei în anul 2020. Asta înseamnă că doar 2.100 de familii de tineri își vor putea cumpăra o casă prin acest program, față de perioada guvernelor PSD, când anual erau circa 30.000 de tinere familii care obțineau credite avantajoase prin acest program. Subfinanțarea din acest an înseamnă practiv oprirea programului”, a spus Fifor.
„Posibilitatea de a-și cumpăra o locuință și de a se <așeza> la casa lor în România era principalul stimul care îi determina pe unii tineri să opteze să rămână în țară. Tinerii care nu vor avea norocul să se numere în primii 2.100 de aplicanți vor fi obligați să scoată în plus din buzunar peste 100.000 de lei. Atât vor plăti în plus tinerii care își vor cumpăra o locuință de pe piața liberă. La fel, tinerii vor plăti sume mult mai mari pentru dobânzi. La perioada de rambursare de 30 de ani, vor trebui să plătească dobânzi cu 107.325 lei mai mult, la un credit mediu de 60.000 de euro. Prin această măsură, Guvernul PNL dă o lovitură puternică și pieței construcțiilor, având în vedere că, creditele prin Prima Casă reprezentau circa 45% din totalul creditelor ipotecare care au o influență directă asupra pieței construcțiilor”, a mai adăugat fostul secretar general al PSD.
Citește și: Isărescu, declarații despre programul Prima Casă. Recomandările guvernatorului BNR
Nu este prima dacă când declarațiile făcute de Florin Cîțu atrag reacții vehemente din partea opoziției. În decembrie, când anunța că Prima Casă se află pe o listă de programe care vor intra în analiză și că proiectul O familie, O casă, care avea ca scop accenturarea caracterului social al vechiului program, nu este de interes pentru actuala guvernare, fostul Ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, de altfel și cel care a adus proiectul în fața Senatului, spunea că o astfel de atitudine la adresa programului este una arogantă.
„Vasile Cîțu se laudă că va renunța la programul O familie, O casă, program pe care l-am modificat pentru ca românii cu venituri reduse să poată avea o locuință decentă. A făcut o aroganță spunând că programul nu este interesant pentru că este un program PSD. Adevărul este că este un program popular, dar mai ales necesar, iar asta o spune întreaga societate”, a scris Eugen Teodorovici într-o postare pe Facebook.
De la lansare, în 2009, și până la finalul lunii iulie din 2019, prin intermediul programului au fost acordate 279.179 de garanții și promisiuni de garantare în valoare totală de aproape 25 de miliarde de lei. În primele șapte luni ale anului trecut au fost acordate 11.427 de garanții și promisiuni de garantare în valoare de 1,1 miliarde de lei.
Cronologia incertitudinilor la adresa programului Prima Casă
Incertitudinile privind viitorul programului Prima Casă au început în prima parte a anului trecut. În februarie, Eugen Teodorovici discuta despre modificarea programului pentru a-l îndrepta mai mult spre zona socială. Ministrul menționa, de asemenea, că o formă nouă urma să fie disponibilă până la finele lunii.
Cât despre modificările care ar fi urmat să fie realizate, el menționa încă de atunci că acestea ar viza unele criterii de eligibilitate, precum suprafața locuințelor care pot fi achiziționate prin Prima Casă 2019, dar și nivelul veniturilor celor care ar fi putut să acceseze programul.
Spre sfârșitul lunii, tot el anunța că nu vor fi realizate, până la urmă, modificări și că întreaga discuție a fost bazată pe propuneri venite din partea reprezentanților BNR.
Lansarea oficială a programului Prima Casă 2019 a fost anunțată la începutul lunii martie de reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), plafonul total fiind de 2 miliarde de lei, mai mic față de cel din 2018, în pas cu strategia autorităților de reducere a sumelor alocate pentru Prima Casă. Până în 2021, plafonul ar urma să ajungă la 1,5 miliarde de lei.
În mai, deja se vorbea despre modificarea și extinderea Prima Casă printr-un nou program propus de Liviu Dragnea, numit O familie, o casă.
În final, proiectul O familie, O casă gândit pentru modificarea Prima Casă propunea:
- Introducerea pragului de venit pentru beneficiarii Programului: la data solicitării creditului garantat, veniturile nete lunare ale beneficiarului individual sau ale beneficiarului împreuna cu soțul sau soția, după caz, nu pot depăși valoarea de 4.500 lei; pentru familiile cu unul sau mai mulți copii, la data solicitării creditului garantat veniturile nete lunare ale familiei nu pot depăși valoarea de 7.000 lei.
- Mandatarea pe lângă Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și a Fondului Român de Contragarantare în vederea emiterii de garanții în numele şi în contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite persoanelor fizice pentru achiziția unei locuințe în cadrul Programului.
- Menținerea avansului minim de 5% din prețul locuinței. Prețul de achiziție este de maximum 70.000 EUR echivalent lei la cursul BNR valabil la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, iar valoarea finanțării garantate este de maximum 66.500 EUR echivalent lei.
- Acordarea următoarelor subvenții de dobândă:
-reducerea cu 0,5 puncte procentuale a ratei dobânzii creditului garantat pe toată durata Programului pentru familiile cu un singur copil.
-reducerea cu 1 punct procentual a ratei dobânzii creditului garantat pentru familiile cu doi sau mai mulți copii.
- Refinanțarea creditelor obținute în cadrul Programului, prin alte instrumente de finanțare, cu excepția altor credite acordate in cadrul Programului.
Proiectul a trecut de Senat în septembrie 2019 și în octombrie a primit raport favorabil din partea Comisiei de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.
Citește și: imoExpert – Viitorul programului Prima Casă. Răzvan Ionescu: Limitarea la 70.000 de euro elimină majoritarea proiectelor noi din marile orașe – VIDEO
Citește și: Ce locuințe preferă românii care apelează la Prima Casă
Citește și: Sârbu, SVN România: „Orice modificare adusă programului Prima Casă va influența piața rezidențială”
