Deși suntem vecini, între noi și bulgari apar multiple deosebiri evidente prin prisma dezvoltării pe plan economic și, mai în detaliu, prin cea a evoluției întâlnite stric pe segmentul rezidențial. Două orașe se remarcă însă prin numeroasele asemănări de care dau dovadă.
Peste graniță, vecinii bulgari se pot mândri cu regiunea Plovdiv aflată într-o dezvoltare accelerată. Am putea spune că un corespondent al acesteia în România îl poate reprezenta, fără doar și poate, județul Timiș, care este la rândul său un pol important de interes nu doar pe piața imobiliară, ci și la nivelul mai multor sectoare din economie.
Nume mari internaționale și-au deschis aici sedii. Pe lista noilor veniți vedem americanii specializați în industria automotive de la Visteon Corporation care au închiriat 5.000 de mp în clădirea de birouri Isho din Timișoara și deschid un centru de dezvoltare unde estimează că vor strânge o echipă de 400 de specialiști în software, tehnologie și automotive până în 2020, dar nu pot fi neglijați nici jucători cu ani de activitate pe plan local, precum nemții de la Continental care au făcut aici investiții de milioane de euro.
Similar, Plovdiv a atrans, de-a lungul anilor, companii precum Telus International sau Volvo.
Principalul oraș al regiunii situate în centrul Bulgariei, numit tot Plovdiv, este al doilea ca populație după capitala Sofia și similar în acest sens cu Timișoara, iar analiștii susțin că ar avea un potențial deosebit. Plovdiv are, la fel ca Zagreb, Lisabona sau Rotterdam, una dintre cele mai bune piețe emergente de real estate din Europa, potrivit Forbes, iar prețurile locuințelor au ajuns să fie aici comparabile cu cele din Sofia. Prețul mediu de vânzare a consemnat o creștere cu aproape 9% doar pe parcursul anului trecut. Piața proprietăților de lux a văzut, la rândul său, un avans de 6%.
Unele dintre cele mai recente date din piață arată, totodată, că pe segmentul dezvoltărilor noi media ajungea la începutul lunii iulie la circa 975 de euro/mp, prețurile ridicându-se însă până la 1.200-1.300 de euro/mp în zona ultracentrală.
În cazul orașului de pe Bega, prețul mediu de vânzare al apartamentelor a înregistrat, doar în primul trimestru al lui 2019, o creștere cu aproximativ 5% față de perioada similară a anului trecut și a ajuns la 1.200 de euro/mp, al treilea cel mai ridicat nivel atins în clasamentul național al reședințelor de județ, după cel din Cluj-Napoca și București (1.560 de euro/mp, respectiv 1.320 de euro/mp). Strict în cazul apartamentelor noi, media lunii trecute, conform Indicelui Imobiliare.ro, a fost de 1.220 de euro/mp.
DESCARCĂ AICI ȘI RAPORTUL „Piața imobiliară rezidențială T1 2019”
O altă asemănare interesantă, care ne-ar putea oferi o idee asupra perspectivelor de viitor ale Timișoarei, este aceea că Plovdiv a fost numit, alături de micul oraș Matera din Italia, Capitală Europeană a Culturii în 2019. Astfel, mai bine de 300 de proiecte vor fi organizate anul acesta în Plovdiv, dar și în orașe precum Varna, Sofia și Veliko Tarnovo.
Timișoara îl va urma în 2021, alături de Eleusis din Grecia și de orașul sârbesc Novi Sad, după ce orașul a fost ales de pe lista scurtă de candidaturi ce cuprindea și Capitala, Cluj-Napoca și Baia Mare. De ce este extrem de important acest lucru? Pentru că ne oferă toate premisele pentru a transforma orașul de pe Bega într-un punct fierbinte pe harta României și a Europei. Această competiție, lansată încă din 1985, s-a dezvoltat într-unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale din regiune și a devenit una dintre cele mai cunoscute și mai apreciate acțiuni ale Uniunii Europene (UE). Mai mult, a ajuns să contribuie nu doar la dezvoltarea culturală a orașelor și regiunilor europene și vecine, ci și la cea socială și economică.
Să luăm câteva exemple de succes. Se estimează că fiecare euro investit din bani publici în Mons, orașul belgian care a fost Capitala Europeană Culturală a anului 2015, a generat între 5,5 și 6 euro pentru economia locală. Wrocław a atras cele mai mari investiții pentru o Capitală Europeană a Culturii, mai exact circa 615 milioane de euro, conform datelor oficiale.
Marsilia, al doilea mare oraș al francezilor, s-a transformat pur și simplu cu această ocazie. Acesta a făcut parte dintr-un proiect de investiții în infrastructură culturală nouă de peste 600 de milioane de euro care, la rândul său, a fost integrată într-un efort de miliarde de euro de revitalizare a orașului care se extinde pe durata câtorva decenii. Marsilia a obținut 16,5 milioane de euro în sponsorizări venite de la 207 companii.
În Košice (Cașovia) din Slovacia sectorul privat și universitățile locale au colaborat pentru transformarea orașului industrial prin evidențierea potențialului său creativ pentru a obține astfel un hub turistic în zona Carpaților.
Așteptări mari apar, în acest context, și pentru Timișoara, inclusiv la nivelul impactului pe care îl vor avea asupra pieței imobiliare cele 12 luni în care orașul va fi un mare punct de atracție. Marius Șchiopotă, Managing Partnerul Hitch&Mosher, amintea, spre exemplu, la evenimentul CPI Național 2019 de poziția privilegiată de care se va bucura orașul față de altele din țară prin atenția pe care o va primi din poziția de Capitală Europeană a Culturii, dar și despre necesarul acut de locuințe noi pe plan local.
„Statistic vorbind, păstrând proporțiile dintre acest oraș și altul similar din vestul Europei, necesarul ar fi de circa 100.000 de unități pentru ca piața să fie saturată. Mă refer aici la unități noi și vorbesc, în mod deosebit, de apartamente. Noi, în Timișoara, ajungem cu ceea ce se va întâmpla până la finalul anului în curs, dacă toate lucrurile merg bine și toți dezvoltatorii reușesc să-și ducă planul la capăt, undeva la 10.000 de unități”, declara el spre sfârșitul lunii martie.
Și Vlad Vela, general managerul Vox Property Group – dezvoltator care vrea să construiască la Timișoara primul „oraș pe verticală” din România, după succesul înregistrat cu clădirea de birouri Vox Technology Park, sublinia potențialul câștigării competiției pentru orașul de pe Bega. „Piața din Timișoara este dinamică și interesele pentru investiții de viitor sunt cu atât mai mari cu cât ne apropiem să devenim Capitala Culturală în 2021”, explica Vela spre finele anului trecut.
Un alt tip de focus, de tip Airbnb sau pe locuințe închiriate în regimul hotelier, a fost menționat în ultimul timp de alți jucători din piața locală.
Timișoara nu este primul oraș din România ales Capitală Europeană a Culturii. În 2007, a fost nominalizat, alături de Luxemburg, și Sibiul. Contextul economic care a urmat a fost însă unul nefavorabil, în 2008 piața imobiliară aflându-se deja în plină criză. În prezent însă sectorul rezidențial local se dezvoltă tot mai mult.
Piața rezidențială – România vs Bulgaria, în cifre
România se poziționează pe locul al șaptelea în rândul statelor europene cu cele mai mari populații. Bulgaria pe 16. În timp ce noi suntem, conform celor mai noi date statistice, circa 19,5 milioane, în țara vecină populația ajunge abia la 7 milioane. Noi trăim în circa 9 milioane de locuințe, ei în puțin peste 3,9 milioane de locuințe. De la dimensiunea efectivă a fondului locativ diferențele continuă ajungând până la volumul construcțiilor noi.
În primul trimestru din 2019, autoritățile din Bulgaria au eliberat aproape 1.250 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu circa 7.800 de locuințe, în timp ce în România s-au eliberat aproape 8.680 de autorizații. Numărul locuințelor din clădirile rezidențiale autorizate a ajuns, în cazul nostru, să depășească 8.800 doar în ianuarie.
Găsim însă și o asemănare la acest capitol. Ambele piețe au înregistrat un avans similar, cu circa 7%, în numărul autorizațiilor eliberate pe parcursul lunilor ianuarie-martie raportat la perioada corespunzătoare din 2018.
Dacă mergem mai departe și aruncăm o privire la nivel de regiuni, în atenția noastră ajunge încă o dată regiunea Plovdiv (220 autorizații). Aceasta este urmată îndeaproape în primul trimestru de Sofia și de zona metropolitană a Capitalei (213 autorizații, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică al Bulgariei).
În Plovdiv, ca regiune, trăiesc peste 668.000 de locuitori, în timp ce populația din zona metropolitană a Sofiei (inclusiv capitala) ajunge la 1,3 milioane de locuitori.
Spre comparație, cele mai multe autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale au fost eliberate în România, în primul trimestru, în regiunea de dezvoltare Nord-Est, care cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. A fost vorba, mai exact, de 1.534 de autorizații, conform datelor INS. Tot în aceeași perioadă, s-au eliberat 1.201 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale în zona București-Ilfov, fapt ce a poziționat-o abia pe locul 4 la nivel național, după regiunea de Nord-Est, Sud-Muntenia și cea de Nord-Vest.
De menționat este și faptul că în Nord-Estul țării trăiesc cei mai mulți români (16,5% din populația totală rezidentă a României), în timp ce populația din regiunea București-Ilfov se îndreaptă spre pragul de 2 milioane de locuitori.
Bulgarii au finalizat în primele trei luni ale lui 2019 sub 2.500 de locuințe noi, în timp ce la noi s-au dat în folosință 12.714 locuinţe în această perioadă.
Interesant de notat ar mai fi și faptul că deși la nivelul ambelor piețe se observă un avans al prețului mediu, potrivit datelor Eurostat, în România acesta a fost de 3,3% în primul trimestru față de perioada similară a anului trecut, în timp ce în Bulgaria a ajuns la 7,3%. Astfel, țara noastră s-a plasat spre coada clasamentului european și sub media înregistrată în UE, în timp ce Bulgaria s-a poziționat pe locul 8 în rândul statelor cu cele mai semnificative creșteri.
Citește și: Volumul lucrărilor de construcții, avans semnificativ în luna mai
